A fost deschisă fabrica viitorului, care va fi controlată de inteligenţa artificială

Compania Bosch a anunţat că luni la Dresda, în Germania, a fost deschisă una dintre cele mai moderne fabrici de plăcuţe semiconductoare din lume, în prezenţa virtuală a cancelarului federal Angela Merkel, a vicepreşedintelui Comisiei Europene, Margrethe Vestager, şi a ministrului-preşedinte al landului Saxonia, Michael Kretschmer.

„Tehnologia de ultimă generaţie prezentată la noua fabrica de plăcuţe semiconductoare din Dresda este un exemplu excelent al ceea ce actorii europeni publici şi privaţi pot obţine atunci când îşi unesc eforturile. Semiconductorii vor contribui la dezvoltarea unor industrii precum transportul, producţia, energia verde şi asistenţa medicală - unde Europa excelează. Acest lucru va contribui la consolidarea competitivităţii Europei ca leagăn pentru inovaţii de ultimă generaţie”, a spus Margrethe Vestager, vicepreşedinte al Comisiei Europene.

„Pentru Bosch, semiconductorii reprezintă o tehnologie de bază şi este important din punct de vedere strategic să îi dezvoltăm şi să îi fabricăm noi înşine. La Dresda, cu ajutorul inteligenţei artificiale, vom duce producţia de semiconductori la un nivel superior”, a declarat Volkmar Denner, preşedintele consiliului de administraţie al Robert Bosch GmbH. „Aceasta este prima noastră fabrică AIoT: complet conectată, bazată pe date şi cu auto-optimizare chiar de la început”, a adăugat acesta.

Bosch a investit aproximativ un miliard de euro în această unitate de înaltă tehnologie. Producţia la Dresda va începe din luna iulie, cu şase luni mai devreme decât era planificat.

Conform unui comunicat al companiei, din acel moment, semiconductorii fabricaţi în noua fabrică vor fi montaţi pe sculele electrice Bosch. Pentru clienţii din industria auto, producţia de cipuri va începe în septembrie, cu trei luni mai devreme decât era planificat.

„Noua fabrică de plăcuţe semiconductoare este bună pentru Europa, Germania şi pentru Saxonia. Direct şi indirect, înseamnă multe noi locuri de muncă într-o industrie ce înregistrează o creştere uriaşă. Această investiţie de un miliard de euro întăreşte Silicon Saxony şi întreaga industrie europeană a semiconductorilor”, a declarat Michael Kretschmer, ministrul-preşedinte al landului Saxonia.

În fabrica de plăcuţe semiconductoare din capitala landului Saxonia lucrează deja 250 de persoane, pe o suprafaţă de 72.000 de metri pătraţi. Forţa de muncă urmează să crească la aproximativ 700 de angajaţi după finalizarea lucrărilor de construcţie.

„Cu ajutorul combinaţiei între inteligenţa artificială şi Internetul lucrurilor, creăm baza pentru îmbunătăţirea continuă a producţiei bazată pe date”, a spus Denner.

În termeni concreţi, aceasta înseamnă că toate datele din fabrica de plăcuţe semiconductoare, de la utilaje, senzori şi produse, sunt colectate într-o bază de date centrală. Rezultatul: în fiecare secundă sunt generate date de producţie echivalente cu 500 de pagini de text. Într-o singură zi, acest lucru ar fi echivalent cu peste 42 de milioane de pagini, susţin reprezentanţii companiai.

Apoi, aceste date sunt evaluate folosind metode ale inteligenţei artificiale. În acest proces, algoritmii de auto-optimizare învaţă cum să facă predicţii pe baza datelor. Astfel, procesele de fabricaţie şi întreţinere pot fi analizate în timp real. „De exemplu, un algoritm IA poate detecta chiar şi cele mai mici anomalii ale produselor. Aceste anomalii sunt vizibile pe suprafaţa plăcuţei semiconductoare sub forma de tipare de eroare specifice cunoscute sub numele de semnături. Cauzele acestora sunt analizate imediat, iar abaterile de la proces sunt corectate fără întârziere, chiar înainte de a putea afecta fiabilitatea produsului”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, înseamnă că produsele semiconductoare pot intra rapid în producţia de masă, eliminând pentru clienţii din domeniul auto nevoia de efectuare a unor teste ce necesită mult timp, care altfel ar fi necesare înainte de lansarea producţiei. Lucrările de întreţinere pot fi, de asemenea, optimizate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Algoritmii pot prezice cu exactitate dacă şi când o componentă a echipamentului de producţie sau un robot necesită întreţinere sau reglare.

O altă caracteristică a fabricii de plăcuţe semiconductoare este existenţa în dublu exemplar: în lumea reală şi în lumea digitală. Termenul de specialitate pentru acest lucru este „geamăn digital”.

Conform companiei, în timpul construcţiei, toate părţile fabricii şi toate datele de construcţie relevante, referitoare la fabrica în ansamblu au fost înregistrate digital şi vizualizate într-un model tridimensional. Geamănul include aproximativ o jumătate de milion de obiecte 3D, inclusiv clădiri şi infrastructură, sisteme de alimentare şi eliminare, conducte pentru cabluri şi sisteme de ventilaţie, precum şi utilaje şi linii de fabricaţie. Astfel, Bosch poate simula atât planurile de optimizare a proceselor, cât şi lucrările de renovare, fără a interveni în cadrul operaţiunilor aflate în desfăşurare.

„Pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere din fabrica de la Dresda este folosită, de asemenea, tehnologia de ultimă generaţie: datorită ochelarilor inteligenţi şi realităţii augmentate, lucrările de întreţinere pentru echipamente pot fi efectuate chiar şi de la distanţă. Cu alte cuvinte, lucrările de întreţinere de la Dresda pot fi efectuate de un expert de la o companie de inginerie mecanică din Asia, fără a fi nevoie ca acel expert să se deplaseze la Dresda. Datorită unei camere încorporate în ochelarii inteligenţi, imaginile sunt transmise în celălalt capăt al lumii, iar expertul de acolo discută apoi în timp real cu angajatul respectiv referitor la procesul de întreţinere”, mai arată reprezentanţii Bosch.

Conform acestora, semiconductorii se găsesc aproape în orice dispozitiv tehnic, sub formă de microcipuri: în smartphone-uri, televizoare şi brăţări de fitness. Iar fără semiconductori, autovehiculele nu ar funcţiona, nici în prezent, nici în viitor. Nnumărul lor aproape s-a dublat în doar câţiva ani, iar în anii următori, experţii preconizează că va fi înregistrată cea mai puternică creştere în domeniul sistemelor de asistenţă pentru şofer, sistemelor de infotainment şi al electrificării sistemului de propulsie.

„Semiconductorii sunt elementele de bază ale progresului. Componentele electronice echipate cu cipuri produse la Dresda vor face posibile utilizări precum conducerea automatizată şi economisirea resurselor, precum şi cea mai bună protecţie posibilă a ocupanţilor autovehiculelor”, a declarat Harald Kroeger, membru în consiliul de administraţie al Robert Bosch GmbH. Sondajele confirmă această creştere a cererii: încă din 1998, conform ZVEI, valoarea componentelor de microelectronică dintr-un autovehicul nou era de 120 de euro. Până în 2018, această valoare a crescut la 500 de euro, iar pentru 2023 este preconizată depăşirea valorii de 600 de euro. Aceasta înseamnă că semiconductorii reprezintă un domeniu de creştere şi pentru Bosch.