Avocatul Mark Meyer: Branul nu e scos la vânzare. Ar putea fi, în condiţiile unei oferte rezonabile

Cotidianul britanic The Telegraph a publicat, duminică, un material, potrivit căruia Castelul Bran a fost scos la vânzare de proprietarii săi, Dominic, Maria Magdalena şi Elizabeth de Habsburg.

Publicaţia britanică a scris că aceasta nu va fi o tranzacţie imobiliară tradiţională, clasică, întrucât reprezentanţii firmei imobiliare nu au pus semnul "De vânzare" în faţa castelului, iar proprietarii acestuia preferă să acţioneze cu discreţie şi să analizeze ofertele primite înainte de a alege ei înşişi cumpărătorul pe care îl consideră cel mai potrivit.

Citeşte şi: The Telegraph: Castelul Bran, scos la vânzare. Reacţia familiei Habsburg

"Castelul Bran nu este de vânzare. Nu este pe piaţă, nu este scos la vânzare. În mare parte articolul (materialul publicat duminică în The Telegraph, n.r.), nu tot, dar în mare parte este aproape corect, dar ceea ce a fost lăsat afară, cred că pentru a face articolul interesant, este ceea ce am spus eu. Este, de exemplu, ca şi cum apartamentul tău din Bucureşti ar valora 500.000 de euro, iar cineva ar veni şi ţi-ar oferi două milioane de euro. Ar fi de vânzare (apartamentul, n.r.)?", a declarat Mark Meyer, luni, pentru MEDIAFAX.

Mark Meyer a continuat: "Au fost foarte multe neînţelegeri şi foarte multe articole nefondate care au apărut în 2006 şi în 2007, atunci castelul a fost pentru prima dată retrocedat, privind vânzarea castelului. Ei au vehiculat sume de 135 de milioane de dolari, o sumedenie de preţuri erau aruncate pe piaţă şi erau doar nişte prostii. Noi, când spun noi mă refer la familie (Dominic, Maria Magdalena şi Elizabeth de Habsburg, n.r.), nici nu deţineam castelul. Au primit castelul (oficial, n.r.) abia în 2009. Au fost nişte înflorituri. În urmă cu câteva săptămâni, cineva a scris un articol despre punerea în vânzare a castelului Bran . (...) Acest reporter de la Daily Telegraph l-a preluat şi m-a citat şi i-am spus ceea ce vă spun şi dumneavoastră. Nu, nu este scos la vânzare, nu este pe piaţă".

Pe de altă parte, acesta a declarat pentru MEDIAFAX că, dacă Guvernul României ar face familiei o ofertă rezonabilă pentru Castelul Bran, s-ar putea discuta pe baza acesteia. "Nu ştiu care ar fi această cifra (pentru o ofertă rezonabilă, n.r.). Apropo, el a vehiculat suma de 80 de milioane de dolari (jurnalistul care a scris articolul din The Telegraph, n.r.). Eu nu i-am dat acea cifră. Nu ştiu de unde a avut acea sumă de 80 de milioane de dolari, pentru că eu nu i-am dat niciun preţ. În fine, dacă Guvernul român ar veni cu o ofertă sau o companie de divertisment importantă şi ar spune că vor să cumpere castelul, normal că am discuta. Dar nu este scos la vânzare nicăieri", a declarat acesta. "Nu, nu este de vânzare, dar am oferit contextul în care ar putea fi. Nu, nu am primit nicio ofertă", a spus acesta.

Pe de altă parte, Mark Meyer a declarat că oricine ar cumpăra Castelul Bran, "la un moment dat, în viitor", va trebui să respecte importanţa sa istorică pentru ţară, va trebui să respecte importanţa sa turistică, dar să respecte şi oraşul Bran şi oamenii care îşi câştigă viaţa de pe urma Castelului Bran.

Avocatul a mai spus că, în esenţă, articolul nu este greşit, "în sensul că, în anumite circumstanţe, ar fi de vânzare". "Dar nu este scos la vânzare", a completat acesta.

În articolul de duminică apărut în The Telegraph, Mark Meyer era citat: "Dacă cineva ne va face o ofertă rezonabilă, vom cerceta cine sunt ei, ce ne propun ei şi vom analiza cu seriozitate propunerea". Firma de avocatură Herzfeld and Rubin, la care lucrează Mark Meyer, cu sediul la New York, se va ocupa de vânzarea Castelului Bran, relata The Telegraph.

Actualii proprietari administrează castelul şi, potrivit publicaţiei britanice, o fac destul de bine. În fiecare an, aproximativ 560.000 de persoane plătesc aproximativ 5 euro pentru a vizita această fortăreaţă. Problema este că cei trei proprietari au trecut deja de vârsta de 70 de ani şi nu mai au nici timpul, nici energia necesară pentru a se ocupa de administrarea şi modernizarea Castelului Bran.

Cea mai mare problemă este lipsa toaletelor şi a sălilor de baie. Acestea sunt oferite vizitatorilor într-o zonă aflată lângă castel. Băile şi toaletele au existat în structura rezidenţială, dar au fost eliminate de regimul comunist. Un drum aglomerat care trece chiar pe lângă castel este un alt dezavantaj potenţial.

"Arhiducele Dominic şi surorile sale ţin foarte mult la castel, iar acesta se află acum într-o formă mult mai bună decât atunci când era administrat de guvern", a declarat Mark Meyer, potrivit The Telegraph. "Scopul este de a duce întregul complex la un nou nivel, de a redirecţiona drumul şi de a face din Bran o destinaţie de vacanţă, acel fel de loc în care oamenii pot să stea pentru două sau trei zile", a adăugat Meyer.

"Există suficient teren în jur pentru a construi şi un mic hotel. Acum instalăm un ascensor din sticlă, care îi va duce pe turişti până la un tunel săpat în munte, unde vor vedea un spectacol de lumini despre Dracula şi despre întreaga istorie a locului", a mai spus acesta.

"De aceea, ne-ar plăcea ca oricine va cumpăra castelul să continue să îl utilizeze ca pe o destinaţie turistică. Acesta nu este doar un monument naţional, este cea mai mare şi cea mai semnificativă atracţie din România", a adăugat Mark Meyer.

Familia Habsburg speră ca proprietatea lor să atragă investitori care doresc să transforme încasările destul de modeste din prezent - care au la bază mitul vampirului Dracula - într-un flux constant de venituri turistice, mai scrie publicaţia britanică.

Potrivit The Telegraph, arhiducele Dominic a oferit Guvernului României posibilitatea de a cumpăra Castelul Bran cu 80 milioane de dolari.

Vorbind despre valoarea castelului, Mark Meyer a refuzat să avanseze o cifră estimativă: "Trebuie să vă amintiţi că acest castel reprezintă istoria adevărată. Nu avem nevoie de oameni care să meargă pe aici în costume de epocă. Locul vorbeşte de la sine. În prezent, el generează un profit mic, dar, dacă ajunge în mâinile potrivite, are potenţialul de a genera venituri mult mai mari decât putem să ne imaginăm".

Într-un răspuns solicitat luni de MEDIAFAX, Ministerul Culturii (MC) a spus că nu a primit nicio înştiinţare privind vânzarea Castelului Bran, instituţia afirmând că va analiza documentaţia în cazul unei notificări, în condiţiile în care statul român are drept de preemţiune.

Citeşte şi: Ministerul Culturii: Nu a fost primită nicio înştiinţare privind vânzarea Castelului Bran

De asemenea, avocatul familiei Habsburg, Corin Trandafir, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX că Branul nu este de vânzare şi că articolul apărut în publicaţia britanică The Telegraph este "o compilaţie întocmită pe baza unor informaţii apărute pe internet cu ani în urmă".

El a precizat că, în cazul în care cândva s-ar pune problema scoaterii la vânzare a Castelului Bran, va fi respectat "dreptul de preemţiune" al statului român.

Pe de altă parte, de la retrocedarea sa, în 2006, Castelul Bran a făcut obiectul a numeroase speculaţii privind vânzarea sa.

Astfel, în decembrie 2006, familia Habsburg a făcut Consiliului Judeţean Braşov o ofertă de vânzare a castelului, în valoare de 60 de milioane euro. Oferta a fost însă retrasă la sfârşitul lunii ianuarie 2007, întrucât "proprietarii au constatat că a fost greşit interpretată", după cum a declarat atunci Corin Trandafir, avocatul familiei Habsburg în România. În momentul lansării ofertei, ministrul Culturii a atras atenţia că statul român are drept de preemţiune şi a spus că suma de 60 de milioane de euro este prea mare.

În 2007, a fost făcută publică informaţia că firma americană de investiţii private Baytree Capital Associates a fost aleasă de familia Habsburg pentru a găsi un cumpărător pentru Castelul Bran, reprezentanţii acesteia declarând atunci că vor respecta dreptul de preemţiune al statului român.

"Vom respecta cu stricteţe acest drept, iar arhiducele Dominic a avut grijă ca acest aspect să fie foarte clar în înţelegerea noastră", a declarat pentru MEDIAFAX Michael Gardner, preşedintele Baytree, în iulie 2007.

La momentul respectiv, ministrul Culturii Adrian Iorgulescu a anunţat, într-o conferinţă de presă, că ştie de intenţia lui Dominic de Habsburg de a vinde Castelul Bran, precizând că Ministerul Culturii nu a primit o ofertă pentru a-şi exercita dreptul de preempţiune la cumpărare.

Castelul Bran a fost retrocedat în mai 2006 proprietarului de drept, Dominic de Habsburg. Dispoziţia de restituire a fost semnată de directorul Muzeului Bran de la momentul respectiv, Narcis Dorin Ion. Totodată, ministrul Culturii şi Cultelor de atunci, Adrian Iorgulescu, şi Dominic de Habsburg au semnat un acord de administrare a castelului, care prevedea că acesta va rămâne muzeu trei ani.

La momentul respectiv, noul proprietar a spus că nu ştie ce destinaţie va da castelului în viitor. "Mă puneţi să privesc în viitor, dar ceea ce se va întâmpla depinde de foarte multe lucruri. Oricum, vreau să mă implic în tot ceea ce înseamnă Castelul Bran", a declarat Dominic de Habsburg.

Castelul Bran a trecut oficial în proprietatea lui Dominic de Habsburg în 2009, după ce reprezentanţii Muzeului Bran şi ai Casei de Habsburg au semnat procesul-verbal de predare-primire a obiectivului turistic.

Arhiducele Dominic de Habsburg şi surorile sale, Maria Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer, proprietarii Castelului Bran, au redeschis oficial, pe 1 iunie 2009, monumentul istoric, pe care Ministerul Turismului l-a promovat în continuare ca pe o importantă atracţie turistică a României.

În urma restituirii Castelului Bran moştenitorilor, au intrat în posesia lui Dominic de Habsburg următoarele proprietăţi: castelul, Casa de ceai a reginei Maria, Casa principesei Ileana, Casa administratorului, Tabernaculul Inima reginei Maria şi un teren aferent acestuia, de peste 7.500 mp, parcul castelului, de 28.000 mp, cele două lacuri din parcul castelului, cu o suprafaţă totală de 1.400 mp, şi drumul de acces, de 1.650 mp.

Dominic de Habsburg, nepotul reginei Maria şi fiul principesei Ileana, a dobândit Castelul Bran la aproape şase decenii după ce familia sa a fost forţată de regimul comunist să părăsească ţara, pe când el avea doar zece ani.

Castelul Bran, a cărui primă atestare documentară datează din noiembrie 1377, este unul dintre cele mai importante obiective turistice din România. El atrage turişti străini mai ales datorită faptului că este asociat cu numele lui Dracula - faimă ce i se trage de la romanul "Dracula" al lui Bram Stoker.

În 1920, Consiliul orăşenesc Braşov a donat castelul reginei Maria a României, în semn de recunoştinţă faţă de contribuţia ei la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Regina l-a amenajat şi l-a lăsat moştenire fiicei sale, principesa Ileana, sora regelui Carol al II-lea. După expulzarea din ţară a familiei regale, în 1948, Castelul Bran a intrat în proprietatea statului român, fiind abandonat şi devastat. Castelul s-a deschis în 1956, fiind parţial amenajat ca muzeu de istorie şi artă feudală. În 1987, castelul a intrat în restaurare, lucrare terminată în linii mari în 1993.

Castelul Bran este unul dintre cele mai vizitate complexe muzeale din România. În 2013, Castelul Bran a înregistrat peste 490.000 de vizitatori, după cum a declarat, în decembrie, pentru MEDIAFAX, Alexandru Prişcu, directorul Castelului Bran. Străinii au reprezentat 68% din numărul total al vizitatorilor Castelului Bran, în timp ce vizitatorii români au reprezentat 32%.