Ce iubesc cititorii? -Topul verii la vânzare carte. De la ,,Fluturi" la ,,Cum? Gândesc politicienii?!"

Vara aceasta, în librăriile Humanitas au fost la mare căutare două categorii de cărţi: beletristica şi istoria. Dacă impactul publicării volumului 3 din seria ,,Fluturi", scris de Irina Binder, putea fi uşor anticipat ţinând cont de vânzările mari ale primelor două volume, restul poziţiilor din top 10 cărţi cumpărate de români vara aceasta sunt un mix între autori români consacraţi şi traduceri din literatura străină. Ne bucură că în top şi-au făcut loc şi cărţi din categoria „eseu” : ,,Nebunia de a gândi cu mintea ta" - Gabriel Liiiceanu, ,,Antologia Bucureştiul meu" şi ,,Nelinişti vechi şi noi" - Andrei Pleşu.

Cartea dedicată de de Editura Humanitas aniversării celor 100 de ani împliniţi în august de Neagu Djuvara - ,,444 de fragmente memorabile ale lui Neagu Djuvara" a fost şi ea foarte căutată, ocupând locul patru în top, deşi a apărut pe finalul verii.

Titlurile de ficţiune care au fost cele mai căutate vara aceasta vin de la Humanitas Fiction şi sunt toate pe tema războiului şi a islamismului. ,,2084.Sfârşitul lumii" de Boualem Sansal, este ” o parabolă, un pamflet, roman total al unei dictaturi fără Istorie, o fabulă orwelliană şi apocaliptică despre viitorul unei dictaturi religioase.“ (Marianne Payot, L’Express) şi este şi cea mai cumpărate carte a unui autor străin vara aceasta în librăriile Humanitas.

,,Toată lumina pe care nu o putem vedea" este cartea care a câştigat premiul PULITZER în 2015, acţiunea petrecându-se în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Cartea lui Radu Paraschivescu - ,,Cum gândesc politicienii (Cum?Gândesc politicienii?!)" se numără şi ea printre preferatele cititorilor, fiind o antologie de perle selectate dintre ”maximele” apariţiilor publice ale politicienilor români. Poziţia a zecea din top este ocupată de ,,Islamismul şi violenţa" - un manifest al celui mai important poet arab contemporan – Adonis - nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel – împotriva decăderii culturii sale de origine, pe care s-a văzut nevoit s-o părăsească.