- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (14.09.2016, 12:01)
- Letitia Provian
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Juriul european decide ce oraş din România va primi titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021
Juriul internaţional delegat de Uniunea Europeană va fi prezent miercuri în Bucureşti pentru a decide ce oraş din România va fi investit cu titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, la prestigiosul titlul candidând oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara.
Urmărește
2284 afișări
Juriul european decide ce oraş din România va primi titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 (Imagine: Mediafax Foto)
2021 primeşte startul la sfârşitul acestei săptămâni. Bucureştiul primeşte miercuri, 14 septembrie, vizita juriului internaţional delegat de Uniunea Europeană, care va decide ce oraş din România va fi investit cu prestigiosul titlu. Acesta este un pas important în procesul de evaluare al celor patru finaliste, Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, alături de susţinerea dosarelor de candidatură, programată pentru data de 15 septembrie.
Toţi cei interesaţi de această candidatură pot trimite echipei Bucureşti 2021 un gând de bine joi, începând de la ora 15:00, când va începe susţinerea prezentării dosarului final de candidatură pregătit de ARCUB în numele oraşului, pe care poţi să-l consulţi şi tu, aici. Vineri, 16 septembrie, de la ora 17:15, la Biblioteca Naţională a României, se va face public numele oraşului recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, în România.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Melania Trump nu respectă tradiţia: Prima doamnă nu se va întâlni cu Jill Biden la Casa Albă
-
Premierul român Marcel Ciolacu, primit la Downing Street de prim-ministrul britanic Keir Starmer
-
Ciolacu şi Ciucă se ceartă ca ţaţele: Când eşti neputincios, devii şi disperat şi nervos
-
Trump l-a nominalizat pe Pete Hegseth la Apărare: anti-NATO, anti-Europa, vedetă a talk-show-urilor Fox News
De altfel, Ministrul Culturii, Corina Şuteu anunţase pe 12 septembrie, printr-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook că în această săptămână are loc Selecţia Finală a oraşelor candidate la titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2021”. Oraşele Baia-Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara îşi vor susţine prezentările în faţa juriului de experţi independenţi.
De asemenea, Ministrul Culturii a anunţat că vineri, 16 septembrie, de la ora 17.15, la sediul Bibliotecii Naţionale a României, în sala Mircea Eliade, va avea loc o conferinţă de presă unde va fi făcut public numele oraşului recomandat pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România. La evenimentul de vineri alături de Corina Şuteu vor participa Steve Green, preşedintele juriului de experţi şi reprezentanţii Comisiei Europene.
În dosarul de candidatură a Bucureştiului pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 (ce poate fi consultat public la adresa https://goo.gl/XQ4VsJ), aplicaţie pregătită de ARCUB — Centrul Cultural al Oraşului Bucureşti, în numele Municipiului Bucureşti, argumentele pentru acest demers sunt: Pregătirea terenului pentru o viitoare cultură a responsabilităţii; Recuperarea identităţii europene a Bucureştiului; O nouă perspectivă asupra Europei: interconectarea ca mod de schimbare a status quo‑ului; Echilibrarea inegalităţilor culturale; Captarea potenţialului creativ şi cultural al Bucureştiului.
Bucureştiul trebuie să îşi găsească vocea într‑o Europă care are nevoie de oraşe-capitale, într‑un moment de accentuare a segregării, marginalizării şi provincialismului, se mai arată în dosarul de candidatură al oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Mai mult decât un festival cultural, titlul de Capitală Europeană a Culturii aduce în discuţie rolul culturii în viaţa unui oraş şi modalitatea sustenabilă în care aceasta poate contribui la prosperitatea cetăţenilor şi a oraşului.
Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene.
Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional.
În 2021 atât România, cât şi Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii. Odată cu lansarea apelului de candidatură din partea Ministerului Culturii în 2014, Bucureştiul intră într-un proces competitiv prin care trebuie să dovedească posibilităţile sale de a oferi un program unic şi promiţător de evenimente culturale, artistice, cât şi alte tipuri de activităţi, timp de un an, potrivit site-ului www.bucuresti2021.ro.
Citeşte şi: Festivalul Full Moon Live: LP, în premieră în Bucureşti, muzica lui Asaf Avidan sub lună plină. FOTO, VIDEO
Citeşte şi: SoNoRo Conac: Concerte dedicate încurajării strângerii de fonduri pentru "Cuminţenia pământului"
Citeşte şi: Asociaţiile din cinematografie vor constituirea unui grup de lucru pentru modificarea legislaţiei. Semnatarii: Din grup să facă parte reprezentanţi ai breslei şi ai Ministerului Culturii
Citeşte şi: OMUL ŞI GÂNDUL/ Radu Niciporuc: De la şurubul navei la piraţi şi înapoi la dragoste - VIDEO
Citeşte şi: Constanţa: Teatru în stradă cu Horaţiu Mălăele, în ultima zi a Festivalului de Teatru Independent - FOTO/VIDEO
Citeşte şi: Concursul George Enescu 2016: Muzicienii calificaţi în Semifinala Secţiunii de Violoncel
Citește pe alephnews.ro: Neom, cel mai ambiţios proiect al Arabiei Saudite, se confruntă cu probleme. Directorul general a renunțat la funcție după șase ani
Citește pe www.zf.ro: Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Citește pe www.zf.ro: Cum a ajuns Adin Ross, un streamer controversat de 24 de ani, să fie menţionat de Trump ca unul dintre motivele victoriei. Adin Ross, prieten cu Andrew Tate, a dus la arestarea acestuia în România. El a vrut să îl viziteze în închsioare, dar i-a fost interzis accesul de autorităţile române
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Andreeea Bălan, apariție spectaculoasă la Protevelion 2025. Rochia a lăsat la vedere mult
PROSPORT.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe