Clădirea care găzduieşte Muzeul Ţăranului Român va fi consolidată, începând din septembrie 2014

"Probabil că în luna septembrie va vor începe lucrările de consolidare a clădirii monument istoric. Luna trecută, am semnat în calitate de beneficiar contractul cu constructorul. Trebuie să va amintesc că acest proiect de consolidare este realizat în baza unei finanţări pe care România a obţinut-o în urma unui contract încheiat în 2005 (...) între România şi Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei. Era un împrumut de 250 de milioane de euro. Era la acea vreme cel mai mare împrumut pe care l-a acordat vreodată Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, împrumut din care (...) s-a finalizat construcţia Bibliotecii Naţionale a României, s-au făcut lucrări la Teatrul Naţional, la Opera Naţională, la Muzeul Antipa (...) În sfârşit, ne-a venit şi nouă rândul, şi, cum am spus, în septembrie sperăm să putem începe propriu-zis lucrările de consolidare", a spus Virgil Niţulescu.

Potrivit lui Niţulescu, consolidarea clădirii din Şoseaua Kiseleff, numărul 3, va fi efectuată de firma de construcţii Aedificia şi va dura cel puţin doi ani, interval în care expoziţia permanentă a Muzeului Ţăranului Român nu va fi închisă în totalitate.

Potrivit site-ului Unităţii de Management a Proiectului, o structură înfiinţată în martie 2007, ca o consecinţă obligatorie a parafării Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanţarea Proiectului Reabilitarea monumentelor istorice din România, valoarea investiţiei la Muzeul Ţăranului Român, alocată prin Acordul-cadru de împrumut, este de 7.914.188 euro, fără TVA. Această sumă cuprinde lucrările de proiectare şi de execuţie.

Pe de altă parte, printre celelalte proiecte avute în vedere pentru 2014 de conducerea Muzeului Ţăranului Român se numără reamenajarea Studioului "Horia Bernea" - ca sală de proiecţii, de spectacole şi de conferinţe-, precum şi organizarea unei noi săli de expoziţii permanente la mansarda imobilului din Şoseaua Kiseleff, numărul 3.

De asemenea, pe lângă expoziţiile dedicate artiştilor populari şi atelierele etnografice, Muzeul Ţăranului Român va sărbători pe 6 februarie atestarea documentară a comunei Roşia Montană.

În cadrul conferinţei de presă de luni, Virgil Niţulescu a mai spus că proiectul de Hotărâre de Guvern privitor la comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului şi la trecerea Muzeului Antipa în subordinea Ministerului Mediului a fost deocamdată suspendat. "Nu în ultimul rând, şi o fac fără niciun fel de ironie, trebuie să mulţumesc domnului prim-ministru pentru că a înţeles să facă un pas înapoi şi să renunţe, aşa cum a spus dumnealui, pentru moment, la acest proiect de hotărâre de guvern", a declarat Virgil Niţulescu.

Totodată, Virgil Niţulescu şi-a exprimat speranţa că decizia premierului Victor Ponta va fi una definitivă, în caz contrar, directorul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti susţinând că este pregătit să treacă la proteste de stradă.

"Eu sper că acest «pentru moment» va fi pentru totdeauna pentru că, o spun cu toată răspunderea, suntem hotărâţi ca, în cazul în care se reia acest proiect de hotărâre a guvernului, să trecem la proteste de stradă şi, în orice caz, să dăm de lucru prietenilor noştri din subordinea domnului general de brigadă Mircea Olaru, de la jandarmerie (...)", a afirmat Virgil Niţulescu.

Preşedintele Traian Băsescu este cel care a făcut publică, pe 17 decembrie, intenţia premierului Victor Ponta privind comasarea Muzeului Ţăranului Român cu Muzeul Satului.

În aceeaşi zi, pe 17 decembrie, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, directorul Muzeului Ţăranului Român, Virgil Niţulescu, spunea că prin aplicarea proiectului privind comasarea Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român s-ar "desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească", greşeală pe care a făcut-o "cu vădită intenţie" numai "regimul comunist".

Muzeul Ţăranului Român din Capitală a fost înfiinţat în anul 1906, în baza unui Decret Regal semnat de Regele Carol I, sub denumirea de Muzeul de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, potrivit site-ului instituţiei. Mihail Vlădescu, ministrul Cultelor din acea vreme, l-a numit pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al acestui muzeu, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când se pune piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neoromânească" a Muzeului de la Şosea - cum îl vor alinta multă vreme bucureştenii.

Cel desemnat pentru întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor a fost arhitectul Nicolae Ghica-Budeşti, strălucit reprezentant al şcolii autohtone de arhitectură care, potrivit opţiunii muzeologice a etnografului şi directorului Alexandru Tzigara-Samurcaş, trebuia să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic.

După 29 de ani, la capătul unor nesfârşite întreruperi, va fi finalizat, în 1941, luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, sediul Muzeului Ţăranului Român.

Pe 15 februarie 1990, ministrul Culturii de atunci, Andrei Pleşu, face un nou act întemeietor, numindu-l pe pictorul Horia Bernea director al nou (re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

Din mai 2010, Muzeul Ţăranului Român este condus de Virgil Niţulescu, preşedintele Comitetului Naţional Român al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM).