E.S. Laurence Auer, ambasadoarea Franţei în România:,, Să fim înţeleşi: UE nu mai este aceeaşi fără Regatul Unit, dar proiectul continuă” / ,,Nu trebuie să creăm o fortăreaţă in jurul Europei, dar trebuie să nu fim pe deplin dependenţi de puterile externe”

Invitată în emisiunea InSecuritate, de la Aleph News, E.S. Laurence Auer, ambasadoarea Franţei în România a vorbit despre imaginea democraţiei europene, faţă în faţă cu Brexitul. 

A demonstrat criza sanitară că este bine să fii în interiorul Uniunii Europene pentru a avea acces la vaccin şi la alte măsuri sanitare de urgenţă în cazul unei crize sanitare? 

E.S. Laurence Auer: ,,Dacă întrebaţi cetăţenii europeni ce s-a schimbat după Brexit, ei bine proiectul continuă”

,,L.A. Proiectul european este un proiect complex pentru că este un proiect la care trebuie să aderăm în permanenţă, trebuie să reamintim de fiecare dată că există un consiliu de miniştri, trebuie să-i dăm acordul, trebuie să-i votăm. Este poate acolo unde jocul ştirilor false, al populismului se infiltrează...

B.N. : Suveranist...

L.A.: Suveranist. Şi, bineînţeles, am constatat cu Brexitul, că proiectul european nu a îmbătrânit absolut deloc, ci mai degrabă s-a născut cu un proiect de cooperare privind oţelul, fierul, deci un proiect industrial. Dar, în cele din urmă, dacă întrebaţi cetăţenii europeni ce s-a schimbat după Brexit, ei bine proiectul continuă. La urma urmei, asta este cel mai important. Îmi amintesc că, acum patru ani, am început negocierile pentru Brexit, în 2016. A fost, mai întâi, acel referendum, apoi discuţiile. Aş spune nu că nu este aşa o mare pierdere pentru că ştiţi că Marea Britanie este o mare ţară a cercetării, o mare ţară a universităţilor. Să fim înţeleşi, Uniunea Europeană nu mai este aceeaşi fără Regatul Unit, dar spunem că proiectul continuă şi asta este important.”

E.S. Laurence Auer:,,Astăzi, lucrurile se mişcă foarte, foarte repede!”

,,Da, asta arată că nu au existat ţări mari şi ţări mici, toată lumea a fost solidară cu toată lumea. România a fost solidară cu Moldova. Am avut săptămâna aceasta încă un exemplu de solidaritate europeană cu mecanismul de urgenţă. Ştim că România a trimis vara asta avioane în Grecia pentru a lupta împotriva incendiilor şi aducem medicamente prin mecanismul european de solidaritate. Ceea ce mă frapează este faptul că aceste lucruri nu ar fi fost posibile acum zece ani.

Nu spun că pandemia a adus un plus, dar există o serie de reguli care s-au schimbat, există o serie de mecanisme de solidaritate care au devenit foarte eficiente. Înainte, s-ar fi luat o decizie unanimă şi apoi încă un comitet şi apoi un alt fond pentru a face această politică de protecţie civilă. Astăzi, lucrurile se mişcă foarte, foarte repede. Am constat asta eu însămi pentru că Franţa şi-a dat acordul pentru munca din cadrul mecanismului european şi camioanele cu medicamente şi aparate respiratorii au sosit câteva zile mai târziu.

Nu spun că trebuie să facem lucrurile în felul acesta, dar cred că Europa crizelor va obosi sistemul. Am văzut asta săptămâna trecută când Consiliul European s-a desfăşurat fizic şi am simţit o uşurare enormă pentru că am putut să ne luăm rămas bun de la cancelarul Angela Merkel. Dar, câte întâlniri a trebuit să facem pentru a pregăti toate astea şi cât timp îţi ia pandemia să reglezi uneori lucrurile mici? Nu spun că diplomaţia de criză este o diplomaţie pozitivă, dar, în orice caz, în Europa avem mecanisme care ne-au permis cel puţin de a uni, de a pune împreună reflecţiile şi eforturile.”

Care sunt lecţiile pe care Franţa le-a învăţat în pandemia de Coronavirus?

,,LA: În primul rând, înainte de decizia Planului de redresare, ne-am dat seama de vulnerabilitatea noastră în faţa unui virus care a venit ...

B: de la 10000 de km

LA:  de la 10000 de km distanţă şi s-a propagat în 3 săptămâni. În fond, a fost ca un plan ştiinţifico-fantastic şi dintr-o dată economia a stagnat. Am întrerupt destul de mult activităţile economice în prima fază a pandemiei, pentru că nu ştiam care va fi evoluţia virusului.

Voi spune două lucruri, în primul rând ne-am adaptat, după şocul iniţial am luat măsuri, am lucrat la un vaccin, am adaptat sistemele de educaţie foarte rapid, aici s-a evidenţiat strategia globală de adaptare a planetei noastre în faţa pandemiilor.”

E.S. Laurence Auer: ,,Cred că trebuie să reconsiderăm ideea de suveranitate”

  Ne-a arătat, mai mult ca oricând, criza pandemiei că suntem dependenţi de străinătate?

,,Ne-am dat seama (n.r.- în pandemie) că nu putem avea la dispoziţie echipamente necesare pentru că erau toate fabricate in China. Bun, atunci, trebuie spus, este nevoie de o gândire strategică asupra vaccinurilor, asupra a ceea ce este de făcut, asupra activităţilor economice, asupra planificării medicamentelor.

De acum înainte cred că trebuie să reconsiderăm ideea de suveranitate, în principiu, autonomia doreşte să ne dea lecţii, nu trebuie să creăm o fortăreaţă in jurul Europei, dar trebuie în acelaşi timp să nu fim pe deplin dependenţi de puterile externe. Asta este valabil şi pentru energia electrică, ştim prea bine. Aceste consideraţii asupra stării planetei, a răspândirii pandemiei, dar şi a prezervării biodiversităţii, se regăsesc în Planul  de Redresare. În iulie 2020 în urma unei propuneri franco-germane, prezentam ce am putea face împreună pentru a progresa într-o societate mai sănătoasă. Ceea ce este dificil de înţeles este că ne aflăm într-o criză climatică în acelaşi timp cu criza provocată de pandemie. Pentru cetăţeni, acest context produce enorm de multă îngrijorare şi angoasă. Cum nu avem o soluţie gata pregătită, rolul guvernelor este pus sub semnul întrebării.

Care este modelul francez de solidaritate, model educativ şi social în acelaşi timp? Cum am putea să folosim acest model francez de răspuns în faţa unei crize sanitare precum cea de coronavirus?

,,Astăzi în România, avem practic aceleaşi măsuri ca în Franţa. La început, am închis totul şi ne-am dat seama că creăm mai multe daune. Şi acum, ştim foarte bine că reuşim să adaptăm răspunsurile şi să menţinem elevii, studenţii la cursuri. 

Deci avem nevoie de două lucruri, evident că avem nevoie de o capacitate de a transmite cunoştinţe şi de a verifica dacă ecranele nu au pus în dificultate lanţul de transmisie. Apoi, trebuie neapărat să păstrăm legăturile sociale. Sunt cele două chestiuni pe care omul nu le poate ocoli în această perioadă. Am fost foarte preocupaţi de asta, deoarece în Franţa există această idee de egalitate între şcoală şi stat care a fost mereu foarte prezentă. A existat constant această discuţie cu cetăţenii, care nu erau neapărat dispuşi să accepte soluţiile impuse de stat, fără a sta la discuţii. 

La finalul acestor luni de incertitudine, cred că am fost în măsură să arătăm că nu exista altă soluţie. Nu este aşa de simplu, trebuie să fim în permanenţă informaţi, iar voi, mass-media, jucaţi un rol foarte important. Încurajez foarte tare acest tip de emisiune, pentru că, din păcate, auzim şi foarte multe informaţii care nu sunt adevărate, despre pandemie, despre riscurile vaccinării. Este foarte important să verificam informaţiile, chiar dacă nu suntem siguri, de exemplu, pentru cât timp este eficient vaccinul, putem cel puţin să împărtăşim informaţia, trebuie să educăm, asta este cheia în orice, să ne educăm”, conchide E.S. Laurence Auer, ambasadoarea Franţei în România.