Ministerul Culturii a oferit 2 milioane de euro pentru "Cuminţenia Pământului". Proprietarii au refuzat suma înaintată

Potrivit surselor citate, Ministerul Culturii a făcut prima dată o ofertă de 1 milion de euro pentru sculptura lui Brâncuşi, proprietarii refuzând suma înaintată de instituţie.

Oficialii de la Ministerul Culturii au făcut o a doua ofertă, în valoare de 2 milioane de euro, şi aceasta fiind respinsă de proprietari.

O evaluare recentă a sculpturii a fost realizată, la cererea Ministerului Culturii, de Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR) din Bucureşti, opera fiind estimată la 15 milioane de dolari, au precizat sursele citate.

În luna septembrie 2014, sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, care era evaluată la acel moment la circa 20 de milioane de euro şi care face parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi.

Citeşte şi: Ministerul Culturii, mandatat să iniţieze negocierile pentru "Cuminţenia Pământului" de Brâncuşi

Sculptura a fost prezentată, în septembrie 2014, într-o expoziţie privată dedicată marilor artişti români ai avangardei începutului de secol, organizată la sediul din Bucureşti al Artmark. La această expoziţie privată au participat "importanţi colecţionari internaţionali", inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie.

De asemenea, în luna octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării operei lui Constantin Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât au trecut peste doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi "Cuminţenia Pământului", spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

"Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească", a spus la momentul respectiv Ponta.

Potrivit lui Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al casei de licitaţii Artmark, "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, este considerată a fi cea mai valoroasă lucrare de artă românească aflată pe teritoriul României.

Întrebat în ce stadiu se află discuţiile cu Ministerul Culturii privind sculptura "Cuminţenia Pământului?", Valeriu Sângeorzan, directorul Departamentului de Dezvoltare, PR şi Comunicare al casei de licitaţii Artmark, declara, în martie, pentru MEDIAFAX că, la aproximativ cinci luni de la expirarea dreptului de preemţiune, "ne aflăm într-un bleg şi trist impas". "În ultima lună, am făcut trei noi solicitări scrise prin care îi rugam respectuos să formuleze un răspuns, oricare ar fi el, astfel încât să putem ridica de pe umerii proprietarilor apăsătoarea incertitudine. Cum? Trecând la pasul următor; cel al vânzării private. (...) Discuţiile cu reprezentanţii ministerului au devenit... cuminţeniile pământului, ca să zic aşa", a declarat pentru MEDIAFAX Sângeorzan.

Realizată în 1907, "Cuminţenia Pământului", alături de opere precum "Sărutul" şi "Rugăciunea" marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura este realizată în calcar crinoidal - primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului, grotele Savonnières.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L. R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie's, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere "Sărutul".