Miting de solidaritate cu presa din Ungaria, marţi, în faţa Ambasadei Ungariei din Bucureşti

La manifestaţie vor participa: Fundaţia Free Press România, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, Convenţia Organizaţiilor de Media - prin Uniunea Ziariştilor Maghiari din România, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie, Asociaţia Profesioniştilor din Presa Cluj, Asociaţia Editorilor de Presă OnLine, Uniunea Ziariştilor Profesionişti, Asociaţia Femeilor Jurnalist-Ariadna -, Centrul pentru Jurnalism Independent şi MediaSind.

Potrivit comunicatului, Legea presei adoptată de guvernul de la Budapesta "supune presa scrisă, audiovizuală şi electronica unui control politic specific regimurilor totalitare".

Parlamentul European a adoptat pe 10 martie o rezoluţie care cere guvernului ungar să abroge şi să nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile cu Tratatele Uniunii Europene, Carta Drepturilor Fundamentale şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit comunicatului.

Mitinguri de protest faţă de Legea Presei din Ungaria se vor desfăşura simultan la Budapesta, Berlin, Frankfurt, New York, Debrecen, Gyula, Bucureşti, se mai spune în acelaşi comunicat.

Totodată, participanţii la mitingul de solidaritate susţin "Manifestul împotriva nerespectării libertăţii de expresie a presei maghiare", adresat Parlamentului Republicii Ungare, Curţii Constituţionale şi Guvernului.

"Subsemnaţii, lucrători în domeniul mass media, precum şi simpli susţinători ai acestei cauze, ne opunem legii mass media aprobate în 2010, pentru că aceasta aduce un prejudiciu libertăţii cuvântului şi a presei", se arată în textul manifestului.

"În interesul respectarii drepturilor omului şi a celor constituţionale", susţinătorii manifestului solicită: "verificarea caracterului constituţional al legii mass media, respectiv modificarea acesteia"; "implicarea sindicatelor mass media în procesul de modificare al legii"; "asigurarea independeţei politice a mass media"; "suprimarea pedepselor arbitrare şi abuzive"; "respectarea secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor de informaţii"; "restaurarea independenţei redacţiilor de ştiri ale mass media publice"; "implicarea organizaţiilor mass media, a celor care militează pentru libertatea cuvântului, precum şi a altor organizaţii al căror scop este apărarea drepturilor omului şi a drepturilor politice ale cetăţenilor, în procesul de redactare a Codului Serviciilor Publice de mass media".

Comisia Europeană a anunţat în 16 februarie că a încheiat un acord cu Ungaria care prevede mai multe schimbări în cazul unei legi controversate privind presa, ceea ce încheie o polemică ce a umbrit preşedinţia UE asigurată de această ţară.

"Sunt foarte mulţumit să văd că autorităţile ungare au acceptat să amendeze legea presei pentru a garanta că respectă punctele dreptului european care au fost subliniate, inclusiv Carta drepturilor fundamentale" ale cetăţenilor UE, a declarat atunci comisarul desemnat să se ocupe de acest dosar Neelie Kroes. Totuşi, Comisia intenţionează "să continue să supravegheze situaţia" pentru a da asigurări că schimbările promise vor fi adoptate şi că "legislaţia modificată va fi pusă în aplicare în mod corect", a adăugat ea.

Guvernul de dreapta al premierului ungar Viktor Orban, care se bucură de o majoritate de două treimi în Parlament, a adoptat la sfârşitul lui 2010 această nouă lege privind presa, considerată ca o crimă la adresa libertăţii de către criticii săi. Intrarea ei în vigoare la 1 ianuarie a coincis cu începutul preşedinţiei ungare a UE, ceea ce i-a adus Guvernului lui Orban numeroase critici în Europa.

Pe de altă parte, membrii Parlamentului European (PE) au solicitat în 10 martie o nouă revizuire a legii presei din Ungaria, după ce Parlamentul ungar adoptase unele amendamente în 7 martie, dar şi prezentarea unui proiect de directivă europeană privind mass-media, potrivit unui comunicat al PE.

În mod concret, Parlamentul European a adoptat, în 10 martie, cu 316 voturi pentru, 264 împotrivă şi 33 de abţineri această rezoluţie, iniţiată de patru grupuri politice, şi anume S&D, ALDE, grupul Verzilor/ALE şi GUE/NGL. Parlamentul a cerut Budapestei să revizuiască din nou legea, în baza observaţiilor şi propunerilor mai multor organizaţii europene, inclusiv PE, OSCE şi Consiliul Europei şi chiar "să abroge şi să nu aplice legea sau elementele acesteia care sunt considerate incompatibile" cu Tratatele Uniunii Europene (UE), Carta Drepturilor Fundamentale şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Pe de altă parte, o rezoluţie alternativă depusă de grupul Partidul Popular European (PPE), care saluta modificările aduse legii de către autorităţile ungare, a fost retrasă înaintea sesiunii de vot. În plus, cele patru grupuri au solicitat autorităţilor ungare să restabilească independenţa guvernanţei mass-media şi să oprească interferenţa statului în domeniul libertăţii de exprimare şi în spaţiul editorial. Rezoluţia mai afirma că "reglementarea excesivă a mass-media este contra-productivă pentru existenţa unui pluralism eficient în sfera publică".

Parlamentul saluta, în rezoluţie, atât cooperarea dintre Budapesta şi Comisia Europeană (CE) în vederea alinierii legii ungare la tratatele şi la legislaţia Uniunii, cât şi aprobarea amendamentelor, la nivel naţional. Dar rezoluţia critica "decizia Comisiei de a viza doar trei aspecte privind aplicarea aquis-ului comunitar de către Ungaria" şi îi solicita să examineze respectarea de către această ţară a altor acte legislative în materie.

În pofida adoptării amendamentelor, în 7 martie, de Parlamentul de la Budapesta, eurodeputaţii au subliniat o serie de "probleme restante". Între acestea, comunicatul PE cita independenţa politică şi financiară a serviciului public de radiodifuziune, protecţia confidenţialităţii surselor jurnalistice, impunerea unor "sancţiuni disproporţionate şi extreme, din motive discutabile şi nedefinite" şi "un control politic şi guvernamental generalizat şi centralizat asupra mass-media".

În aceeaşi rezoluţie, eurodeputaţii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de respectarea "pluralismului şi libertăţii" şi în alte ţări ale Uniunii, în special Italia, Bulgaria, România, Cehia şi Estonia. Cele cinci ţări au fost criticate recent pentru legislaţia lor privind mass-media. Ei solicitau o directivă europeană privind libertatea presei, pluralismul şi guvernanţa independentă, în acest an.