Mureş: Paradă a unei unităţi de cavalerie din legiunea romană, la Festivalul de la Călugăreni

O vexilaţie - unitate de cavalerie romană - din Legiunea XIII Gemina, venită de la Apulum, actualul oraş Alba Iulia, a fost prezentă, sâmbătă, la prima ediţie a Festivalului Roman din castrul de la Călugăreni, eveniment organizat de Muzeul Judeţean Mureş, în parteneriat cu universităţi din România, Germania şi Ungaria şi care face parte din proiectul "Traseul limesului Roman pe teritoriul judeţului Mureş", sprijinit de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) şi de Consiliul Judeţean Mureş.

Numeroşii spectatori au putut asista la o paradă a tuturor participanţilor, între care s-au numărat soldaţi legionari romani, şi apoi la o ceremonie funerară, în amintirea unei personalităţi din Dacia romană. Ceremonia a fost urmată de o prezentare a armelor, a soldaţilor şi a comenzilor militare specifice acelei epoci.

Potrivit "tribunului" Legiunea XIII Gemina, Caius Iulius Corintianus, adică George Bounegru, arheolog al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, vexilaţia venită la Călugăreni a apărut în faţa spectatorilor în echipament militar identic cu cel roman - cu tunici, coifuri din metal, scuturi şi săbii, spade, identice cu cele existente în epoca romană, acum 1.800 de ani. O parte dintre acestea au fost cumpărate, altele fiind confecţionate chiar de membrii vexilaţei, a spus arheologul.

"Prima piesă de echipament este tunica, acea haină roşie. Urmează apoi peste acea tunică lorica, armura de metal, pe cap poartă galea, casca, identică cu cea romană. Sunt câteva exemplare descoperite undeva în Galia, undeva în Germania, se ştie exact cum arătau căştile soldaţilor romani. La brâu au cingulum, o centură cu fâşii de piele lăsate în jos, menite să-i protejeze pe soldaţi, să protejeze zona inghinală, apoi în picioare poartă caliga, sandale, identice cu cele romane, de asemenea. Ele se pliază perfect pe costumul roman existent pe Columnă, existent pe alte monumente, funerare în special", a precizat acesta.

"Tribunul" a explicat că vexilaţia cu care a venit la festival este compusă din zece soldaţi de rând - miles gregarius, trei subofiţeri, dintre care doi purtători ai însemnelor, un cornicen (persoana care imita sunetele de chemare în luptă şi însoţea cu sunetele sale unitatea), şi centurionul, un fel de locotenent, cel care conducea această vexilaţie. Alături de aceştia, au apărut în faţa spectatorilor şi doi arcaşi din unităţile de auxiliari care staţionau pe graniţa sau limesul roman.

Membrii vexilaţiei şi-au însuşit perfect tehnica militară romană, comenzile fiind date în limba latină. Cei din trupa de soldaţi legionari se întâlnesc o dată sau de două ori pe săptămână şi se instruiesc sub comanda centurionului voluntar.

"Pot să vă spun că din când în când centurionul utilizează şi băţul, aşa cum făceau şi centurionii în antichitate, atunci când soldaţii nu sunt disciplinaţi. Centurionul a rupt până acum două beţe pe ei, ultimul acum două săptămâni, pentru că, dacă observaţi bine, veţi vedea că ei ridică piciorul la aceeaşi înălţime, stâng, drept, respectă comenzile centurionului şi toată asta înseamnă disciplină. Vă daţi seama că voluntarii nu-şi însuşesc aşa de repede o anumită disciplină, ca-n armată. E nevoie de cineva care să-i instruiască, e nevoie de cineva care, atunci când greşesc, să-i corecteze, prin diverse metode", a glumit George Bounegru.

De asemenea, la Festivalul Roman de la Călugăreni au fost preparate mâncăruri romane, în cadrul unui atelier culinar, reţetele regăsindu-se într-o carte de bucate a lui Apicius, păstrată din antichitate. Festivalul a inclus şi lupte de gladiatori, ateliere de teatru antic şi jocuri de perspicacitate din perioada Imperiului Roman, cu Asterix şi Obelix.

Evenimentul, aflat la prima ediţie, este organizat în parteneriat de Muzeul Judeţean Mureş, Asociaţia Teatrul Şură, Universitatea "Petru Maior" din Târgu-Mureş, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Primăria Eremitu, Universitatea Humboldt din Berlin, Universitatea din Köln, Universitatea Tehnică din Budapesta, Colegiul Tehnic Erfurt, Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta şi Universitatea din Pécs.

Potrivit datelor oferite de reprezentanţii Muzeului Judeţean Mureş, pe limesul estic al Daciei romane, de pe raza judeţului Mureş, sunt cunoscute trei castre auxiliare - la Brâncoveneşti, Călugăreni şi Sărăţeni - în apropierea cărora au existat mici aşezări (vicus) unde s-au stabilit familiile soldaţilor, dar şi negustori şi meşteşugari care deserveau nevoile armatei. Situl arheologic de la Călugăreni este unul de referinţă din acest sistem, festivalul roman urmând să reconstituie practic stilul de viaţă roman al celor 500 de soldaţi romani care au fost cantonaţi aici şi al familiilor lor. Pe lângă cele trei castre auxiliare amintite, pe teritoriul judeţului mai există patru turnuri de pază, la Ibăneşti, Eremitu (Tompa), Săcădat şi Chiherul de Jos.

La sfârşitul anului trecut, reprezentanţii Muzeului Judeţean Mureş anunţau că siturile arheologice aparţinând sistemului de apărare de la graniţa (limesul) Imperiului Roman, existente în judeţul Mureş, ar putea fi incluse într-un traseu turistic şi că îşi doresc chiar promovarea şi includerea sectorului de limes din Mureş pe lista patrimoniului mondial UNESCO.