O carte pe zi. „Din ce e făcut un măr?” Amos Oz, convorbiri cu Shira Hadad

Citatul acesta îmi pare a fi esenţa acestor eseuri, de fapt, cum spune şi subtitlul, şase convorbiri ale celebrului scriitor israelian cu editoarea sa Shira Hadad, în care sunt atinse cele mai diverse subiecte, nu numai creaţia autorului şi în primul rând viaţa sa: munca în kibbutz, chinul primelor scrieri, pe timp de noapte, într-un closet nu mai mare decât veceul avioanelor („Am hotărât să scriu pe vremea când eram copil, încă înainte să fi învăţat să scriu, inventam şi spuneam poveşti, fiindcă ăsta era singurul lucru pe care îl aveam: nu eram înalt, nu eram sportiv, nu eram bun la învăţătură, nu ştiam să dansez sau să-i distrez pe ceilalţi. Singurul mod în care puteam face impresie în faţa fetelor era să spun poveşti”), eliberarea de la muncile câmpului, pentru scris, câte o zi pe săptămână, apoi două, apoi trei zile, invidiile stârnite, etc.

Scriu editorii: „Shira Hadad, editoarea israeliană a scriitorului, îl provoacă pe Amos Oz la un dialog fascinant prin temele pe care le abordează, dar mai ales prin faptul că înlesneşte oglindirea nefiltrată a unei imagini de sine pe care acesta ne-o înfăţişează cu o generozitate dezarmantă.

Amos Oz aruncă o privire retrospectivă asupra întregii sale vieţi, aranjând, ca într-un puzzle, momente cruciale ale propriei existenţe, pe care le analizează cu multă sinceritate, dintr-o perspectivă profund subiectivă, plină de autenticitate. Subiecte mereu actuale, precum acela al sexualităţii masculine şi feminine, al erotismului, al relaţiilor dintre femei şi bărbaţi, al dinamicii de cuplu, dar şi teme care aparţin de contextul lumii literare, de sfera scriiturii, inspiraţiei creatoare şi criticii, toate îşi găsesc locul în convorbirile celor doi, fiind tratate cu o deschidere care va lua adesea cititorul prin surprindere.”

Confesiuni extraordinar de sincere şi de fireşti, cum sunt, de pildă, cele referitoare la cât de „analfabet erotic” a fost de-a lungul vieţii.

Inclusiv cu referiri la întâmplări prin care au trecut mai toţi din generaţia – de pildă povestea cu pixul, care l-a impresionat, în anii adolescenţei, şi pe semnatarul acestor rânduri:

„Şi atunci a apărut pixul. Pixul, vreau să-ţi po¬vestesc, a fost capitolul întâi în educaţia mea sexu¬ală: partea superioară a pixului era transparentă, cred că marfa fusese introdusă ilegal în ţară de nişte marinari. Ei vindeau pixurile cu o liră, iar la noi era un copil, n-am să-i spun numele, fiindcă el încă trăieşte, un copil care cumpărase un ase¬menea pix, şi îl închiria băieţilor pe câte un mi¬nut. Lira şi-a recâştigat-o de zece ori în două-trei săptămâni, fiindcă se făcea coadă la el. Când ţineam pixul cu vârful în jos, se vedea o fată blon¬dă, frumoasă, cu sâni mari, îmbrăcată în echipa¬ment de tenis si ţinând în mână o rachetă. Dar, dacă răsuceai pixul, vedeai aceeaşi fată complet goală. Fără nimic pe ea. Şi noi stăteam la coadă, şi o erecţie disperată începea cu mult înainte să ne vină rândul să primim pentru un minut pixul acela. Şi ăsta a fost începutul educaţiei mele sexu-ale, pixul ăsta.”

Amos Oz cu Shira Hadad – Din ce este făcut un măr? Şase convorbiri despre scris, despre dragoste, despre vină şi despre alte plăceri. Traducere din ebraică şi note de Gheorghe Miletineanu. Editura Humanitas fiction, colecţia Raftul Denisei. 225 pag.