O carte pe zi: "Antologia prozei româneşti science-fiction", selecţie de Michael Haulică

Vorbeam ieri de cele mai recente două antologii lansate de Michael Haulică la Târgul de Carte Gaudeamus, una de proză poliţistă, alta de proză science-fiction. Pe aceasta din urmă o vom prezenta astăzi, a 12-a antologie pe care o alcătuieşte Haulică în mai bine de un deceniu.

În mod cert reprezentativă pentru momentul actual al acestui gen literar la noi (Michael Haulică nu este la prima ispravă de acest fel, prin urmare e în domeniu şi în cunoştinţă de cauză), antologia este precedată de un text intitulat "145 de ani de science-fiction", util oricui, dar mai ales celor care ştiu puţine despre gen. Spicuim din partea a doua a acestui text:

"Anii '80 au însemnat o explozie a science-fictionului românesc, au fost anii în care au apărut zeci de cenacluri în ţară, anii în care Convenţiile Naţionale (RomCon - prima ediţie desfăşurată în 1972) au devenit lucruri obişnuite (deşi avem convenţia din 1983, care a fost întreruptă la intervenţia autorităţilor). Au fost ani în care tinerii scriitori au avut acces la cărţile autorilor englezi şi americani (fie de la biblioteci, fie prin traducerile care circulau din mână în mână prin cenacluri). S-a cristalizat un fel de a scrie - cu acţiune, uneori în detrimentul personajelor, dar cu idei îndrăzneţe - proza scurtă fiind practicată de majoritatea scriitorilor, ea fiind citită în cenacluri sau publicată în fanzine.

Printre cei care s-au afirmat atunci şi sunt încă în activitate, se numără Rodica Bretin ("Efect holografic", 1985), Silviu Genescu ("Rock me Adolf Adolf Adolf", 2008), Leonard Oprea ("Domenii interzise", 1984), Cristian Mihail Teodorescu ("Senzoriada", 2014), Dănuţ Ungureanu ("Aşteptând in Ghermana", 1993), Marian Truţă ("Vremea renunţării", 2008).

Anii '90 sunt anii în care se poate vorbi, în sfârşit, despre o piaţă de carte SF în România. Şi dacă la asta mai adăugăm revistele Jurnalul SF şi Colecţia de Povestiri Ştiinţifico-Fantastice Anticipaţia (cea care a preluat moştenirea vechii CPSF), avem create deja premisele apariţiei unei generaţii de scriitori care au recuperat cyberpunkul la doar 10 ani distanţă, apoi s-au apropiat din ce în ce mai mult de curentele şi subgenurile practicate pe piaţa mondială de SF, şi vorbesc despre sincronizări asumate, nu întâmplătoare, nu rodul unor «trageri la temă» din partea criticii dornice de protocronisme.

La sfârşitul anilor '90 au debutat Sebastian A. Corn ("2484, Quirinal Ave", 1996), Liviu Radu (Trip-Tic, 1999) şi Ona Frantz ("Sfâşierea", 1999), iar după anul 2000 s-au impus Dan Doboş, Marian Coman, Roxana Brînceanu, Lucian-Dragoş Bogdan, Ana-Maria Negrilă, Doru Stoica şi mai tinerii Oliviu Crâznic, Eugen Cadaru, Ioana Vişan, Daniel Timariu, Florin Purluca, Miloş Dumbraci, Alexandru Lamba, Mihai Alexandru Dincă.

Literatura SF scrisă şi publicată acum în România se caracterizează printr-o mare inventivitate în ceea ce priveşte ideile SF, printr-o largă paletă de stiluri şi prin modernitatea ei, prin sincronismul cu ceea ce se scrie în lume. După cum afirma criticul spaniol Mariano Martin Rodriguez, este una dintre cele mai bune literaturi de gen care se scriu azi în Europa".

Volumul cuprinde povestiri de: Mircea Opriţă, Dănuţ Ungureanu, Aurel Cărăşel, Lucian Merisca, Silviu Genescu, Cristian Mihail Teodorescu, Marian Truţă, Liviu Surugiu, Marian Coman, Ana-Maria Negrilă, Michael Haulică, Doru Stoica, Ona Frantz, Roxana Brânceanu, Lucian Dragoş Bogdan, Eugen Cadaru, Florin Parluca, Miloş Dumbraci, Daniel Timariu, Mihai Alexandru Dincă.

"Antologia prozei româneşti science-fiction. Selecţie de Michael Haulică". Editura Paralela 45. 310 pag.