O carte pe zi: „Călători şi pacienţi români la Karlsbad” de Radu Mârza

Radu Mârza este conferenţiar la Universitatea Babeş-Bolyiai, Cluj Napoca, Facultatea de Istorie şi Filosofie, preocupat de istoria medievală, premodernă şi modernă a spaţiului românesc şi a Europei Centrale, identităţi, istoria călătoriei. A mai publicat, între altele, „Călători români privind pe fereastra trenului. O încercare de istorie culturală (1830-1930)”, la aceeaşi Edituă Polirom, carte semnalată anul trecut la această rubrică.

Pasionat de călătorii şi de istoria culturală, Radu Mârza a descoperit o broşură de prin 1907, de vreo 60 de pagini, care se distribuia gratuit, era publicată în mai multe limbi şi promova băile de la Karlsbad.

„Fără Karlsbad – spune coonferenţiarul clujean - nu poţi vorbi despre începuturile turismului european, despre istoria balneară, ba nici chiar despre istoria loisir-ului şi a petrecerii timpului liber, căci el a reprezentat, alături de alte staţiuni balneare precum Marienbad, Franzensbad, Bad Kissingen, Bad Ems, Vichy, Aix-les-Bains sau Aachen, alături de staţiuni montane (Bad Ischl, Bad Ragaz, Davos, St. Moritz, Zermatt, Chamonix, Tátrafüred [în prezent oraşul Vysoké Tatry, în Slovacia]) sau de pe riviere (Monte Carlo, Nisa, Viareggio, Abbazia [Opa¬tija, în Croa¬ţia], Ostende, Brighton), standardul de petrecere a timpului liber <<la cură>> pentru tot mai diverse clase sociale, cu tot mai diverse aşteptări, pretenţii şi bugete, începând cu împăraţi, regi, preşedinţi, şefi de guvern… La 1900, acolo <<bătea ora exactă>> în domeniul hotelier, al restaurantelor şi cafenelelor, al celor mai noi şi mai rafinate reţete culinare, al modei. Acolo se dezvăluiau cele mai recente bârfe, transmise degrabă pe primele pagini ale marilor cotidiene ale Europei.”

„Cel dintâi loc de cură din lume“ - cu acest epitet era alintat Karlsbadul în publicaţiile româ¬neşti de pe la 1900 şi din epoca interbelică. I se mai spunea „Mecca balneologilor“, „Mecca ficaţilor şi a fierei“, „Cel mai frumos spital al Europei“.

„În publicaţiile româneşti de pe la 1900 şi dintre cele două războaie mondiale – scriu , Karlsbadul era numit „cel dintâi loc de cură din lume“. I se mai spunea şi „Mecca balneologilor“, „Mecca ficaţilor şi a fierei“ sau „cel mai frumos spital al Europei“. Cum a ajuns staţiunea „de băi“ din nordul Boemiei să fie supranumită astfel? Şi cum a dobândit extraordinara popularitate de care s-a bucurat în perioada Belle Époque şi în anii interbelici? Cum se face că pe atunci Karlsbadul reprezenta standardul de excelenţă în materie de petrecere a timpului liber, în domeniul hotelier, al restaurantelor şi cafenelelor, al reţetelor culinare, al modei? Şi ce resorturi i-au împins în acele vremuri pe mii şi mii de români să călătorească an de an într-acolo? Cartea profesorului Radu Mârza aduce răspunsuri la toate aceste întrebări prin cercetarea unui bogat material documentar, punând pe primul plan mărturiile vizitatorilor şi pacienţilor români care au frecventat Karlsbadul, dar şi ale medicilor români care au practicat în faimoasa staţiune balneară.

O carte bogat ilustrată cu fotografii, cărţi postale, afişe, hărţi, reclame din epocă, toate contribuin substanţial la constituirea farmecului detaliilor.

Radu Mârza - Călători şi pacienţi români la Karlsbad. O istorie culturală a mersului la băi pe la 1900. Cuvânt înainte de Alin Ciupală. Editura Polirom. 501 pag.