O Carte pe zi. „Rezilienţă” de Bogdan Hrib

Bogdan Hrib a fost fotojurnalist în anii 1990, are un doctorat în media şi cinema, a publicat articole despre piaţa de carte şi jurnalism; este lector universitar la Facultatea de Management a SNSPA; în 1993 se numără printre fondatorii Editurii Tritonic şi de atunci, fără întrerupere, este editor de carte. În 2007 apare prima ediţie a romanului poliţist Filiera grecească, avându-l ca personaj principal pe Stelian Munteanu, urmat de alte patru volume din aceeaşi serie: Blestemul manuscrisului (co-autor Răzvan Dolea), Somalia, Mon Amour (co-autor Sofia Matei), Ucideţi generalul, Patimile doamnei ministru. În plus, a coordonat/editat mai multe antologii de povestiri poliţiste. A mai publicat un roman care nu se încadrează în acest gen. Prin urmare este un editor preocupat de genul poliţist, care caută autori noi şi îi promovează; uneori are succes cu ei.

 

Romanul pe care îl semnalăm astăzi aparţine acestui gen, dar, după părerea noastră, e mai degrabă un thriller politic decât un roman poliţist clasic. Adică genul în care Bogdan Hrib excelează şi în care şi-a scris şi cel puţin două romane anterioare: o acţiune care se desfăşoară în mai multe ţări, cu impact adeseori geostrategic.

 

De altfel, totul începe cu numele. Probabil foarte puţini cititori ştiu ce înseamnă „rezilienţă” (şi autorul acestor rânduri şi-a recunoscut neştiinţa). Bogdan Hrib a simţit nevoia - şi bine a făcut – să explice de mai multe ori pe parcursul cărţii, la fiecare început de nouă parte. Cităm:

„În politică şi relaţiile internaţionale, rezilienţa a fost definită ca o nouă formă a guvernării care a susţinut imposibilitatea de a anticipa ameninţări, îndepărtându-se de logica concentrată pe ameninţări cunoscute şi prevenire din perioada post-Război Rece. Atunci când se aplică pentru societăţi şi organizaţii, rezilienţa evidenţiază importanţa capacităţilor interne şi capabilităţilor ca modalitate de gestionare a crizelor. În ultimii ani s-a intensificat folosirea termenului <<rezilienţă>> în politica externă şi el este menţionat în Strategia Naţională de Securitate a SUA, în rapoartele ONU privind schimbările climatice, prevenirea dezastrelor şi politica de dezvoltare. Termenul rezilienţă a fost preferat în detrimentul folosirii <<stabilităţii>> din cauza implicaţiilor negative ale acestuia din urmă, în susţinerea status quo-ului din statele cu conduceri autoritare.” (http://epd.eu/wp-content/uploads/2018/01/Resilience-Fact-Sheet.pdf consl. 20.08.2019)

 

Acţiunea se petrece în anul în care România a deţinut preşedinţia UE; şi când cei 30 de ani de la Revoluţia română generaseră un val de acţiuni de promovare propagandistice – de genul unei expoziţii cu imagini cu scriitori români în zilele revoluţiei, organizate la Newcastle, în Marea Britanie. Pe cine interesa?

Tânăra Ana Coman e manager de proiect la ICR Londra, organizatoare, între alţii, a expoziţiei, la finalul vernisajului căreia e descoperită moartă în apele mării. Ucisă, crede tatăl ei, un baron local şi afacerist cam corupt, care-l angajează pe Stelian Munteanu (fost ziarist, editor de carte, scriitor, anchetator amator) să afle adevărul. Mai târziu aflăm că tânăra era lesbiană, dar caracteristica aceasta nu prea are vreun rol în desfăşurarea acţiunii. Pavel Coman, om cu „bube-n cap”, e şi el ucis, aproape ritualic, cu maceta, în vila sa de la Snagov. Lângă Coman se află Jack King, omul lui de încredere, cetăţean român şi rezident american, un mercenar, posibil având calităţi deosebite şi în folosirea armelor; şi, fireşte, bănuit de acţiuni contrare legilor.

 

Treptat, în acţiune intervin personaje diverse, unele dubioase: o profesoară universitară din Polonia care îşi promovează în toată Europa, inclusiv la Bucureşti, o carte despre „Intermarium”, concept lansat prin anii 20 ai secolului trecut, proiect care pevedea, între altele, formarea unei Polonii Mari, precum aceea din epoca feudală, şi o Uniune Europeană a Estului, după Brexit, un eventul Roext şi un eventual Polexit; Serghei Gologan, un moldovean om de acţiune în social media, subalternul unui rus extremist care coordonează mai multe ONG-uri şi este vocea cea mai isterică de pe net şi în plus declanşator al unor acţiuni extremiste; poliţişti de la Bucureşti şi Londra, ziarişti, personaje care au mai apărut în romanele anterioare ale lui Hrib care se tot amestecă în politica guvernelor europene. 

 

O parte dintre aceste personaje vor să profite de subiectul vast care este „mişcarea centrifugă faţă de Uniunea Europeană, corupţia din flacul estic şi ecaladarea naţionalismului”, adică să ducă la destabilizarea Europei şi a NATO. Conceptele de Polonia Mare şi Moldova Mare sunt promovate de băieţi care vorbesc ruseşte între ei; se pregătesc mitinguri, marşuri şi manifestaţii la Iaşi şi la Bucureşti pentru unirea Moldovei cu Republica Moldova şi formarea unei noi ţări – „un balon de săpun”; mitingurile care se fâsâie sunt plătite cu euro falşi. 

 

În timpul acesta mai multe femei sunt împuşcate la Londra, ca avertisment, între ele Sofia Matei, soţia lui Stelian Munteanu (o cunoscuse în Somalia, în altă carte, iar la spital Munteanu „are în buzunar o pietricică. Piatra pe care a luat-o din Somalia în ziua aia când a salvat-o. O pietrică pe care ea a scris data şi a pus-o în bolul lor transparent cu pietre-amintiri. I-a adus-o pentru că în ziua aia a avut noroc. Să-i poarte şi acum noroc.”). 

 

Mai aflăm că afaceristul - „Coman n-a murit pentru afacerile lui, ci pentru că a cerut banii înapoi daţi unui tip de la servicii, ca ăsta să-şi trimită copilul să studieze în străinătate.” Iar serviciile secrete, române şi străine, sunt implicate la greu în acţiune. 

 

Partea finală a romanului lâncezeşte oarecum, după părerea noastră, spre deosebire de prima, alertă. O lectură plăcută, la distanţă de foarte multe alte romane zis poliţiste.

 

Bogdan Hrib – Rezilienţă. Un nou roman din seria „Stelian Munteanu”. Editura Tritonic, colecţia Mystery & thriller. 355 pag.