Prelegere despre Horthy Miklos, personaj istoric controversat, la Zilele Culturale Maghiare

Prelegerea va avea loc miercuri şi este organizată de o revistă culturală de limba maghiară din Cluj-Napoca, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, manifestare care a început duminică.

Directorul Zilelor Culturale Maghiare, Gergely Balasz, a declarat, luni, că prelegerea reprezintă "un punct" în programul manifestărilor, fiind vorba despre prezentarea "unui personaj istoric controversat".

"Prelegerea de miercuri despre Horthy Miklos este o manifestare ştiinţifică, susţinută de Romsics Ignac, membru al Academiei Maghiare de Ştiinţe, în cadrul seriei «Istorie şi memorie» organizate de revista culturală «Korunk» din Cluj. Amfitrioana evenimentului va fi Kovács Kiss Gyöngy, redactorul şef al revistei. Nu este o comemorare, ci o prezentare a unui personaj istoric controvesat din secolul al XX-lea. Prelegerea este un punct din programul Zilelor Culturale Maghiare, nu este organizată de noi, ci de «Korunk». Din câte ştiu, se va asigura traducere simultană, iar toţi cei interesaţi sunt bineveniţi, nu avem nimic de ascuns", a spus Gergely.

La rândul său, redactorul şef al revistei "Korunk", Kovács Kiss Gyöngy, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că prelegerea nu se încadrează în prevederile recentei ordonanţe privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, având un caracter pur ştiinţific.

"Prelegerea despre Horthy Miklos face parte din seria «Istorie şi memorie» şi este una cu caracter pur ştiinţific şi istoric, nefiind vorba despre o comemorare. Nu se încadrează în prevederile recentei ordonanţe privind promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război. Horthy a fost o personalitate definitorie a istoriei maghiare din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Finanţarea pentru organizarea acestei prelegeri nu implică bani publici româneşti, fiind vorba de sume din Fondul Cultural Maghiar din Ungaria. Sper ca această prelegere să nu fie folosită în scopuri politice", a spus Kovacs Kiss Gyongy.

Potrivit acesteia, în cadrul seriei "Istorie şi memorie", revista "Korunk" va organiza prelegeri despre rolul Ungariei în Primul şi al Doilea Război Mondial, despre perioada 1989-1990 şi despre personalităţi politice maghiare precum Imre Nagy, implicat în Revoluţia Maghiară din 1956, sau Antall Joszef, fost prim-ministru al Ungariei la începutul anilor 1990.

"Romsics Ignac este un foarte cunoscut istoric, specialist în istoria maghiarilor din secolul al XX-lea. A predat la mai multe universităţi din SUA, Finlanda sau Franţa", a adăugat redactorul şef al revistei "Korunk".

La rândul său, istoricul Ottmar Traşcă de la Institutul de Istorie din Cluj-Napoca, doctor în istorie al Universităţii "Babeş-Bolyai", a declarat corespondentului MEDIAFAX că istoricii au dreptul să abordeze orice temă istorică, fiind în secolul al XXI-lea şi în UE.

"Nu cred că mai sunt subiecte interzise sau subiecte sensibile pe care trebuie să le ocolim. Eu, personal, am ţinut prelegeri şi conferinţe în Ungaria sau Germania referitoare la regimul Antonescu, Holocaustul din România. Nu văd de ce un istoric maghiar nu ar avea dreptul să susţină în România o conferinţă despre Horthy Miklos. Regimul Horthy nu a fost un regim fascist, ci un regim conservator, de dreapta. Horthy Miklos nu este responsabil de deportarea evreilor din Ungaria, ci guvernul marionetă Sztójay Dőme, instaurat de germani la putere după ocuparea militară a Ungariei de către Germania nazistă în 19 martie 1944. Mai mult, ca să respectăm adevărul istoric, Horthy este cel care a reuşit să prevină deportarea evreilor din Budapesta în vara anului 1944. Ceea ce s-a întâmplat în Transilvania de Nord nu s-a întâmplat la ordinul lui Horthy, nici al premierului maghiar Teleki Pal, masacrele din septembrie-octombrie 1940 fiind opera unor unităţi militare maghiare, şi la Ip, şi la Treznea, pentru care nu există nicio justificare", a spus Traşcă.

El a precizat că istoricul Romsics Ignac, care va ţine prelegerea de la Cluj-Napoca, este unul dintre cei mai buni istorici maghiari, "o personalitate ştiinţifică, un om şi un istoric echilibrat, cu judecăţi de valoare pertinente şi obiective referitoare la temele şi evenimentele pe care le abordează".

"Nu văd de ce ar constitui o problemă să susţină o conferinţă despre Horthy Miklos la Cluj-Napoca", a subliniat istoricul clujean.

Cea de-a şasea ediţie a Zilelor Culturale Maghiare se desfăşoară între 16 şi 23 august, bugetul total al manifestării depăşind 250.000 de euro, din care jumătate provin din fonduri publice din partea autorităţilor româneşti şi din Ungaria. Contribuţia Primăriei Cluj-Napoca este de 300.000 de lei. Manifestările cuprind concerte, spectacole, tururi ale oraşului, vernisaje ale unor expoziţii de pictură şi fotografie, dar şi programe pentru publicul românesc, unde se va asigura traducere simultană.

Horthy Miklos a fost amiral şi guvernator al Ungariei în perioada 1 martie 1920 - 15 octombrie 1944. El a instaurat un regim autoritar de dreapta, inclusiv în Transilvania de Nord, în perioada de după 1940, ocupată în urma Dictatului de la Viena, fiind acuzat că ar fi permis deportarea a sute de mii de evrei în lagărele naziste şi ar fi fost responsabil de atrocităţile comise împotriva românilor din această zonă. Horthy a abdicat în anul 1944, iar la finalul celui de-al doilea Război Mondial a fost arestat şi citat ca martor în Procesul de la Nurnberg. Nu a fost, însă, judecat drept criminal de război. A murit în 1957 la Estoril, în Portugalia. În 1993, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în Ungaria şi reînhumate în oraşul natal, Kenderes. Horthy Miklos a fost reabilitat la sfârşitului anului 1993, printr-o decizie a Parlamentului Ungariei.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, în luna iulie, ordonanţa de urgenţă privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război. În acest act nornativ se arată că prin persoană vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război se înţelege "orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română sau străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război".

În ordonanţa respectivă se mai arată că "fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi interzicerea unor drepturi".