Premiul Nobel pentru literatură pe 2011: Scriitorul suedez Tomas Tranströmer. Poetul a vizitat România în 2003

Premiul Nobel pentru literatură pe anul 2011 a fost atribuit scriitorului suedez Tomas Tranströmer, "deoarece, prin imaginile sale condensate şi translucide, ne-a oferit o perspectivă proaspătă asupra realităţii", se precizează în comunicatul comitetului Nobel.

Suedezul Tomas Tranströmer, în vârstă de 80 de ani, este cel mai cunoscut dintre poeţii scandinavi în viaţă, cu o operă literară în care a explorat în mod frecvent relaţia dintre intimitatea oamenilor şi lumea care ne înconjoară.

Psiholog, Tomas Tranströmer sugerează în operele sale faptul că examinarea poetică a naturii permite plonjarea în profunzimile identităţii umane şi ale dimensiunii spirituale ale acesteia.

Tomas Tranströmer, născut pe 15 aprilie 1931, la Stockholm, este poet, prozator şi traducător.

A început să scrie la 13 ani, însă a publicat primul său volum de poezii "17 dikter/ 17 poezii" în 1954. Au urmat alte titluri, printre care "Den halvfärdiga himlen/ Cerul jumătate gata" ( 1962), "Klanger och spår/ Clopote şi urme" ( 1966), "Sanningsbarriären/ Bariera adevărului" ( 1978), "Det vilda torget/ Piaţa sălbatică" ( 1983), "För levande och döda/ Pentru vii şi morţi" (1989), "Minnena ser mig/ Amintirile se uită la mine" ( 1993) şi "Sorgegondolen/ Gondola funebră" ( 1996).

Poetul suedez a vizitat România în 2003, cu ocazia lansării volumului de poeme "Pagini din cartea nopţii" (trad. Dan Shafran, Editura Polirom), la Bucureşti. În 2005, i-a apărut în limba română un al doilea volum, "Taina cea mare" (trad. Dan Shafran, Editura Polirom).

Autorul a vorbit despre România, într-un interviu care a fost publicat în 1990, în Painted Bridge Quarterly, o publicaţie literară din Philadelphia. Întrebat dacă este la curent cu evoluţia ţărilor Europei de Est, care beneficiază de libertatea oferită de Glasnost, Tomas Tranströmer a spus atunci că România are "cea mai rea situaţie din lume", deoarece se mişcă în altă direcţie decât restul.

Alţi poeţi suedezi, în special în "anii politici '70", l-au acuzat pe Tranströmer că nu este legat de tradiţie şi nu include chestiuni politice în scrierile sale.

Operele sale dezvoltă însă limbajul modernist, expresionist şi suprarealist al poeziei secolului al XX-lea. Versurile sale prezintă imagini simple din viaţa cotidiană şi din natură, relevând o intuiţie mistică asupra unor aspecte universale ale minţii omeneşti.

Potrivit unui articol din România literară, din 2003, "unul din motivele popularităţii versurilor lui Tomas Tranströmer este claritatea imaginilor, dinamizată prin surprinzătoare fluctuaţii de perspectivă. Poetul este, totodată, un maestru al metaforei, pe care o foloseşte cu o exactitate şi cu o prospeţime de neegalat".

Aceeaşi publicaţie mai scria că Tranströmer este şi un pasionat pianist, lucru care explică de ce poezia sa este atât de aproape de muzică. "Marin Sorescu constata, pe bună dreptate, că poetul suedez pare a nu lucra cu cuvinte, ci cu note muzicale, cu tonuri şi semitonuri pe un portativ de întindere de zăpadă", mai notează publicaţia literară.

Tranströmer este prieten apropiat al poetului american Robert Bly, corespondenţa dintre cei doi fiind publicată în volumul "Air Mail".

În 1990, Tranströmer a suferit atac cerebral care i-a afectat vorbirea, însă continuă să scrie.

Şi-a publicat o scurtă autobiografie "Minnena ser mig/ Memories look at me" în 1993.

Numele lui Tomas Tranströmer a fost deseori vehiculat ca posibil candidat la premiul Nobel pentru literatură, iar operele i-au fost traduse în peste 50 de limbi străine.

Tranströmer a fost distins cu premiul Petrarca (Germania), în 1981, premiul pentru literatură al Consiliului Nordic şi premiul internaţional Neustadt (Statele Unite ale Americii), în 1990, premiul nordic al Academiei Suedeze în 1991, premiul Horst Bienek (Germania), în 1992, premiul August, acordat de Uniunea Editorilor din Suedia în 1996, şi premiul "Cununa de aur" al Festivalului Internaţional de Poezie de la Struga, în 2003.

În 2010, premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit scriitorului peruan Mario Vargas Llosa.

Sezonul premiilor Nobel pe 2011 a debutat luni, când cercetătorii Bruce Beutler (SUA), Jules Hoffmann (Luxemburg) şi Ralph Steinman (Canada) au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru medicină, pentru cercetările lor din domeniul sistemului imunitar.

Marţi, cercetătorii Saul Perlmutter (SUA), Brian P. Schmidt (SUA/ Australia) şi Adam G. Riess (SUA) au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru fizică pe 2011, pentru cercetările lor privind expansiunea Universului.

Miercuri, cercetătorul Daniel Shechtman, de la Technion - Israel Institute of Technology din Haifa, a primit premiul Nobel pentru chimie pe 2011, pentru descoperirea cvasicristalelor.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 10 octombrie.

Laureaţii vor primi câte o medalie din aur şi un premiu în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (1,08 milioane de euro), care poate fi împărţit între cel mult trei câştigători pe fiecare categorie.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului suedez Alfred Nobel (1833 - 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.