Radu Aldulescu a câştigat premiul literar "Augustin Frăţilă", în valoare de 10.000 de euro

Cele cinci romane finaliste au fost: "Craii şi morţii", de Dan Stanca (editura Cartea Românească, 2012), "Cronicile genocidului", de Radu Aldulescu (editura Cartea Românească, 2012), "Hotel Universal", de Simona Sora (editura Polirom, 2012), "Omar cel orb", de Daniela Zeca (editura Polirom, 2012), şi "Şoseaua Căţelu 42", de Alina Nedelea, (editura ALLFA, 2012).

Acestea au fost selectate de juriul de specialitate format din criticii literari Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea-Enache din cele 56 de romane înscrise în competiţia al cărui premiu are o valoare de 10.000 de euro.

Romanele finaliste au intrat apoi în etapa a doua de jurizare, care a avut loc între 15 septembrie - 1 noiembrie. În această etapă, 24 de bloggeri au ales câştigătorul premiului, acordând puncte de la 1 la 5 fiecărui roman finalist.

"Îmi place faptul că votează ei (bloggerii, n.r.) cartea care ia chiar premiul. De ce îmi place? N-o zic din politeţe. (...) Bloggerii nu reprezintă o instituţie, nu şi-au birocratizat judecata. Noi suntem totuşi captivii unei birocraţii a literaturii. Orice am face, oricât de deştepţi am fi, oricâtă candoare ne-am fi păstrat, avem anumite obligaţii profesionale. Ei vin liberi de orice obligaţie. Nici nu se putea ca bloggerii să aleagă numai ei, pentru că atunci neavând o privire de ansamblu, neavând o experienţă a lecturii cum avem noi, ar fi putut să facă o alegere hazardată. Această combinaţie este cea mai bună. Noi am ales cinci cărţi, în aşa fel, încât oricare ar fi aleasă de bloggeri să nu ne facem de râs, iar ei vor alege absolut în funcţie de plăcerea pe care le-a procurat-o acea carte, lipsiţi de orice obligaţie profesională. Mă bucură această combinaţie", a spus Alex Ştefănescu la ceremonia de acordare a premiului "Augustin Frăţilă", care a avut loc, joi seară, la Hotel InterContinental din Bucureşti.

La rânsul său, Daniel Cristea-Enache a spus: "Noi, criticii literari, avem datoria să îi selectăm pe toţi scriitorii foarte buni de astăzi şi să spunem «iată, ei sunt, citiţi-i»". "Este foarte trist şi foarte amatoristic şi dezamăgitor să nu recunoşti un scriitor, un poet, un prozator, un dramaturg, atunci când el se manifestă, şi să nu-l pui în locul pe care îl merită, distingându-l de toţi veleitarii şi de toţi grafomanii care provoacă daune culturilor şi copacilor pentru a-şi scrie capodoperele neînţelese", a mai afirmat criticul literar.

Radu Aldulescu - al cărui roman "Cronicile genocidului" a primit cel mai mare punctaj - a fost răsplătit cu premiul literar "Augustin Frăţilă" - romanul anului 2012.

Aldulescu nu a fost prezent la ceremonie, fiind plecat la o rezidenţă literară în străinătate. Premiul a fost ridicat de Bogdan Alexandru Stănescu, directorul editorial (literatură universală) al editurii Polirom. Editura Cartea Românească face parte din grupul editorial Polirom.

Augustin Frăţilă (1953-2010), scriitor şi cantautor, a fost un apropiat al lui Nichita Stănescu şi membru al Cenaclului de Luni. A publicat în cele mai importante reviste culturale, iar între 1995 şi 2010 a fost redactor-şef al Editurii ALLFA, departamentul de literatură al Grupului Editorial ALL

"Cronicile genocidului" este unicul roman postdecembrist care depune mărturie despre o lume profund şi tragic marcată de mecanismele implacabile ale societăţii româneşti în tranziţie. Cronicar empatic al timpurilor noi, Radu Aldulescu, în acest al optulea roman al său, continuă să reconstituie destine pe care istoria oficială nu le-ar fi înregistrat niciodată.

"Comunismul a fost un rău care a generat un rău mai mare. «Cronicile genocidului» se adună în apogeul epocii Iliescu - Constantinescu - Băsescu. În umbra lor am povestit, ca întotdeauna, mai ales ce am trăit. De la tinereţe pân' la batrâneţe şi totodată de la batrâneţe tânjind spre tinereţe şi mai departe, revenind în permanenţă în acest punct terminus - aici mi-am tăiat inima în bucăţi ca s-o împart, aici l-am vazut pe fratele meu în groapă fără chip şi fără mărire, aici am şezut şi am plins etc. Ori de câte ori mi-am permis luxul să inventez, soarta mi-a scos în cale numaidecât întâmplările, lucrurile şi personajele inventate. Un cerc vicios (oare de unde voi incepe a-mi plânge faptele vieţii mele celei ticăloase?) pe care vreau să cred că l-am rupt definitivând acest roman, supravieţuind experienţei personale care l-a declanşat, salvându-mi iaraşi viaţa scriind", spune Radu Aldulescu, citat pe site-ul editurii Polirom.

Radu Aldulescu, născut pe 29 iunie 1954, la Bucureşti, a debutat în 1993, la editura Albatros, cu romanul "Sonata pentru acordeon", pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat romanele: "Amantul colivăresei" (ediţia I, editura Nemira, 1996; ediţia a II-a, editura Cartea Românească, 2006), "Îngerul încălecat" (ediţia I, editura Phoenix, 1997, ediţia a II-a, editura Cartea Românească, 2011), "Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare" (ediţia I, editura Nemira, 1998; ediţia a II-a, editura Cartea Românească, 2007), "Proorocii Ierusalimului" (ediţia I, editura Publicaţiilor pentru Străinătate, 2004; ediţia a II-a, editura Corint, 2006; ediţia a III-a, editura Cartea Românească, 2009; ediţia a IV-a, editura Polirom, 2012), "Mirii nemuririi" (editura Cartea Românească, 2006); "Ana Maria şi îngerii" (editura Cartea Românească, 2010). În colaborare cu Răsvan Popescu, Radu Aldulescu a scris scenariul filmului "Terminus Paradis" (1998), regizat de Lucian Pintilie, care a obţinut Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneţia.