Reprezentanţii Centrului Naţional al Dansului denunţă subfinanţarea din partea Ministerului Culturii

Subvenţia alocată Centrului Naţional al Dansului Bucureşti (CNDB) în 2018 pentru implementarea programului său minimal a fost de şapte ori mai mică decât cea estimată de instituţie în planul de management şi comparabilă cu bugetul unei singure producţii de la un teatru naţional - 176.000 de lei (sub 38.000 euro), arată un comunicat al reprezentanţilor instituţiei subordonate Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN).

"Între 21 februarie şi 21 septembrie 2018, instituţia a trimis cinci solicitări de suplimentare a bugetului la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), în subordinea căruia se află. Pe 25 septembrie, CNDB a trimis o adresă către primul-ministru Viorica Dăncilă. Toate, fără excepţie, au rămas fără un răspuns din partea MCIN, care e responsabil de finanţarea singurei instituţii publice de dans contemporan din Europa de Est. O situaţie echivalentă pentru poziţia excepţională a CNDB ar fi existenţa unui singur teatru, cinematograf, muzeu sau filarmonică în România. CNDB se află acum în imposibilitatea de a-şi implementa programul minimal, care prevede difuzarea şi producţia de creaţii coregrafice şi susţinerea proiectelor noi, după ce, în primăvara acestui an, instituţia a fost deja nevoită să anuleze o serie de spectacole", se arată în comunicat.

Dansatorii spun că astfel se continuă situaţia precară din 2017, când suplimentarea de buget primită de CNDB după o serie similară de solicitări a venit prea târziu pentru unele proiecte. Instituţia a fost obligată atunci să anuleze prima ediţie a Bienalei Regionale de Coregrafie, organizarea Caravanei CND Paris în mai multe oraşe din ţară şi alte proiecte importante şi programate.

"Planul Marshall pentru dansul contemporan propus de mine în 2014 arăta un fapt ce este în totală opoziţie cu situaţia actuală. Acest plan arăta necesitatea unei investiţii egale cu cea pentru teatru sau cea pentru muzică. Pentru că este un domeniu încă nou în România, pentru că nu poate fi aruncat în economia sau logica sponsorizării sau finanţărilor nerambursabile doar pentru că nu are reprezentare numerică. Dimpotrivă, înseamnă o investiţie strategică în domeniul culturii, pentru că CNDB a dovedit că are valori care circulă şi sunt apreciate internaţional (mai puţin în România). Domeniul dansului contemporan nu are numărul instituţiilor teatrale-dramatice - CNDB este singura instituţie căreia îi revin multiplele sarcini de a regenera istoria, de a pune bazele unui sistem de formare profesională, de a genera spectacole de actualitate, de a forma un public, de a se conecta coerent şi reprezentativ la scenele internaţionale, de a asigura un sistem de producţie şi difuzare. Cu alte cuvinte, de a construi ceea ce teatrele dramatice folosesc de peste 100 de ani cu eficienţă simbolică deja capitalizată şi nu se îngrijesc nici de sistem de formare, nici de critică sau istorie. În plus, dansul contemporan, de la artişti la producţia propriu-zisă, este mai ieftin. În consecinţă, merită investiţia", spune Vava Ştefănescu, managerul CNDB.

"Ne pierdem credibilitatea în faţa partenerilor internaţionali - reţele şi organizaţii ca Aerowaves, Dance Roads, IETM, EEPAP etc. - şi se perpetuează astfel reputaţia unei instituţii impotente şi insignifiante. În aceste condiţii precare, misiunea principală a CNDB nu poate fi îndeplinită: publicul pe care l-am construit în ultimii ani de la nivel de grup la nivelul unei comunităţi de câteva mii de oameni nu poate fi fidelizat, cu atât mai puţin extins. Soluţia elementară pentru această situaţie este echivalarea bugetului unui teatru naţional cu singurul «teatru» naţional de dans contemporan din România. În medie, cei 290 de artişti angrenaţi într-un an în activitatea CNDB, cu tot cu producţia spectacolelor lor, echivalează cu costurile de producţie pentru un singur spectacol de la un teatru naţional, fără ca Centrul să deţină mijloacele de infrastructură şi personal pe care le asigură un teatru naţional pentru artiştii săi", mai spune managerul instituţiei.

"Este dezolant, când lucrezi de 25 de ani la construcţia unui domeniu şi a unei structuri, să trăieşti zi de zi cu speranţe din ce în ce mai puţine, invers proporţionale cu studiile, analizele, strategiile gândite şi lucrate în toţi aceşti ani. În toţi aceşti ani, angajaţii CNDB şi artiştii asociaţi au sprijinit bunul mers al instituţiei prin eforturi personale semnificative, de la cele financiare la cele de timp investit. Câtă vreme ministerul nu îşi asumă ce îşi asumă responsabil CNDB în numele unui întreg domeniu, pentru a crea perspective durabile, unui important segment al culturii naţionale româneşti i se refuză dreptul de a exista în această cultură", se arată în comunicat.

CNDB semnalează incapacitatea sa de a implementa proiecte naţionale şi internaţionale în anul în care se sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri: "În 2017 şi 2018, CNDB a primit trei solicitări din partea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale prin care se sublinia că proiectele de aniversare a Centenarului transmise de instituţiile de cultură din subordinea sa nu aveau să fie finanţate de către bugetul Departamentului Centenar, ci din bugetul instituţiei care trimite propunerea".

Contactat de MEDIAFAX, Ministerul Culturii încă nu formulase un răspuns până la ora publicării acestui material.

Citeşte şi: Ţinută INEDITĂ pentru noul Rambo, în al cincilea film al seriei

Citeşte şi: Cauzele morţii lui Charles Aznavour sunt "naturale". Artistul a fost descoperit în cadă

Citeşte şi: Toboşarul unei formaţii islandeze celebre a anunţat că va părăsi trupa, după ce a fost acuzat de VIOL

Citeşte şi: Smiley, în turneu naţional #Confesiune. Oraşele în care artistul "Aprinde scânteia" | VIDEO