Trupul neînsufleţit al lui Fănuş Neagu va fi depus miercuri, în jurul orei 12.30, la sediul USR

Înmormântarea va avea loc joi, pe Aleea Academicienilor de la cimitirul Bellu din Capitală. Deocamdată nu a fost stabilită ora la care Fănuş Neagu va fi înmormântat, dar cel mai probabil ceremonia se va desfăşura joi, în jurul prânzului, au mai spus reprezentanţii Uniunii Scriitorilor.

Fănuş Neagu a murit în noaptea de luni spre marţi, la spitalul Elias din Capitală, în urma unei îndelungi suferinţe. Fănuş Neagu a fost internat mult timp la spitalul Elias din cauza unui cancer la prostată, iar în ultimele săptămâni a fost în comă.

Într-un comunicat remis marţi MEDIAFAX, Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă "cu profundă tristeţe" încetarea din viaţă a marelui prozator Fănuş Neagu.

"Fănuş Neagu a fost unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori români, având numeroşi admiratori devotaţi care îi preţuiau talentul literar şi personalitatea inconfundabilă (...) Prin dispariţia lui Fănuş Neagu, literatura română şi viaţa noastră literară suferă o dureroasă şi ireparabilă pierdere", se spune în comunicat.

Născut pe 5 aprilie 1932, la Grădiştea de sus, judeţul Brăila, academicianul Fănuş Neagu a urmat cursurile Liceului Militar din Iaşi şi ale Şcolii Pedagogice "Costachi Negri" din Galaţi, ale Şcolii de Literatură "Mihai Eminescu", unde a fost coleg de generaţie cu Nicolae Labiş, şi ale Facultăţii de Filologie din Bucureşti.

Timp de un an a fost profesor la Şcoala generală din comuna Largu - Galaţi, după care şi-a început cariera jurnalistică la Scânteia Tineretului, ca redactor, apoi ca director al revistei Ţara. Între anii 1993-1996, a fost directorul Teatrului Naţional "I. L. Caragiale". Împreună cu Eugen Simion, Marin Sorescu şi Valeriu Cristea au reluat apariţia revistei Literatorul.

Încă din anii liceului, Fănuş Neagu şi-a început activitatea literară publicând, în 1954, povestirea "Duşman cu lumea", apărută în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial şi l-a făcut cinci ani mai târziu, cu volumul "Ningea în Bărăgan", reeditat în 1964, cu unele adaosuri, cu titlul "Cantonul părăsit", pentru care a fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor. Primit bine de critică şi cu succes deosebit la cititori, Fănuş Neagu a publicat volumele "Somnul la amiază", "Dincolo de nisipuri", "Vară buimacă", "În văpaia lunii", "Casa care se leagănă", "Fântâna", "Pierdut în Balcania", "Povestiri din drumul Brăilei" etc. În anul 1968, i-a apărut primul roman "Îngerul a strigat", după care au urmat "Frumoşii nebuni ai marilor oraşe", "Scaunul singurătăţii", "Amantul marii doamne Dracula".

Publicistica sa poate fi regăsită în volume cum sunt "Cronici de carnaval", "Cronici afurisite", "Cartea cu prieteni", "Insomnii de mătase", "Întâmplări aiurea şi călătorii orange", "A doua carte cu prieteni" şi în numeroasele povestiri şi cronici sportive apărute în ziare şi reviste.

Şi-a încercat talentul cu acelaşi succes şi în dramaturgie scriind piesele de teatru "Scoica de lemn", "Olelie", "Casa de la miezul nopţii sau Paiaţa soseşte la timp'". Unele dintre cărţile sale au fost traduse în mai multe limbi de circulaţie internaţională.

Înzestrat cu un talent cu totul de excepţie, autentic creator de limbă, Fănuş Neagu a fost distins cu premii ale Uniunii Scriitorilor în 1964, 1968, 1970 şi 1988. În anul 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi membru titular în anul 2001.