BCR: "Electorata" va avea efect redus. Era mai bine să se deducă fiscal dobânda sau costul creditului

"Impactul real al schemei nu va fi unul mare, întrucât clienţii au înţeles că amânarea unei dobânzi şi creşterea perioadei de credit vine cu un cost suplimentar, aşadar din efortul de educare se înţelege şi eficienţa instrumentului. Eram adepţii unor măsuri simplificate care să ducă la un efect rapid în piaţă", a declarat Săndulescu sâmbătă, la Conferinţele BCR.

Ea a dat exemplul Marii Britanii şi Irlandei, unde guvernele au aplicat o măsură de susţinere a celor cu credite bancare pe o perioadă de 1-2 ani, în urma unei analize bazate pe structura demografică a plătitorilor de taxe şi a celor care împrumturi la bănci. Astfel, celor cu credite în derulare li s-au putut deduce fiscal cheltuielile cu dobânda din taxele pe care le aveau de plătit către stat.

"Cred că ne-ar fi ajutat foarte mult un instrument prin care statul ar deduce fiscal cheltuielile cu dobânda sau costurile aplicate lunar unui credit pentru anumite segmente de clienţi, în special cei cu venituri reduse. Schema ar trebui aplicată pentru a susţine un comportament pozitiv al clienţilor, iar perioada pe care s-ar întinde ar trebui stabilită de stat, care trebuie să-şi facă toate calculele", a spus Săndulescu.

Directorul BCR spune că măsura Guvernului vine prea târziu, în condiţiile în care băncile au efectuat deja restructurări masive de credite ca urmare a crizei financiare începute în 2009-2010 şi care continuă şi în prezent.

"În plus, sistemul este foarte complicat, clientul respectiv trebuie să completeze acele deduceri fiscale în fiecare lună, trebuie să se ducă la angajator lunar. În schimb, orice mecanism simplu, dacă e corect aplicat în economie, va avea un efect rapid, cum a fost cazul programului Prima Casă. Acolo au înteles toţi clienţii cum funcţionează procesul, aici s-ar fi putut aplica doar o deducere", a explicat Săndulescu.

La rândul său, Consiliul Fiscal a transmis vineri că schema fiscală aprobată de Guvern nu este atractivă pentru majoritatea debitorilor, având în vedere că circa 90% din totalul celor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile.

"Există şanse rezonabile ca propunerea legislativă să fie mai puţin atractivă în cazul debitorilor care nu înregistrează întârzieri la plată (circa 90% din totalul debitorilor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), în condiţiile în care aceştia nu ar intenţiona să se îndatoreze suplimentar şi, în acelaşi timp, mai atractivă pentru cei care înregistrează deja întârzieri mai semnificative, dar până în 90 de zile, dar care reprezintă sub 10% din debitorii eligibili, se arată în opinia Consiliului Fiscal privind restructurarea creditelor.

Organizaţia a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice. În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail.

Luând în calcul un exemplu al valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

În cazul restructurării cu deducere fiscală, cu reducerea ratei de maxim 35% şi prelungirea scadenţei cu doi ani, rata lunară va fi de 322,68 lei în primii doi ani şi de 448,97 lei în următorii 6 ani. În această situaţie, clientul va plăti o dobândă totală de 13.419 lei, iar economia de la plata impozitului pe venit se situează la 1.293 lei, creditul având un cost anual efectiv de 9,62%. Deşi rata lunară şi costul anual sunt mai mici, clientul rambursează băncii în total mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare, întrucât perioada pe care se aplică dobânda creşte cu doi ani.

Consiliul Fiscal apreciază că este greu de estimat câte persoane vor beneficia în realitate de această facilitate, decizia depinzând de capacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile către bancă, dar şi de dispoziţia băncilor de a aproba restructurările de credit.

Astfel, impactul bugetar anual calculat pentru anii 2016 şi 2017 ar putea fi de maxim 771,73 milioane lei, nivel apropiat de estimarea Ministerului Finanţelor, de 725,5 mil. lei pentru 2016 şi 757 mil. lei pentru 2017, în scenariul în care toţi debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioadă de doi ani, iar băncile ar aproba toate cererile de restructurare, situaţie puţin probabilă.

Ca atare, Consiliul apreciază că există o "probabilitate ridicată ca impactul bugetar net să se situeze în partea inferioară a intervalului, adică mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul în care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru această facilitate sau nicio bancă nu ar aproba cererile de restructurare".

"Aceasta se datorează atât caracterului opţional al facilităţii în condiţiile în care gradul de atractivitate este potenţial redus pentru acei debitori care nu înregistrează arierate în serviciul datoriei (90% din cei cu restanţe sub 90 zile au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), cât şi potenţialului efect de antrenare asupra economiei din perioada de diminuarea ratelor lunare de plată ca urmare a plusului temporar de venit disponibil", notează Consiliul Fiscal.

Guvernul a aprobat joi forma finală a schemei fiscale pentru restructurarea creditelor, denumită "Electorata", care se va aplica pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 de lei/lună, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunară de plată, de la 50% la 35%.

Potrivit formei finale a ordonanţei de urgenţă, obţinute de MEDIAFAX, deducerea din venitul lunar impozabil a fost menţinută la 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015. Astfel, fiecare client care va obţine o restructurare a creditelor în condiţiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 de lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximă deductibilă.

Ordonanţa stabileşte că deducerea se acordă lunar, după încheierea perioadei de reducere a ratei, încadrabilă în perioada 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017 şi reprezintă rata din această perioadă, dar nu mai mult de 900 lei /lună.

Întrucât băncile şi clienţii pot aplica astfel de restructurări începând cu 1 iulie 2014 până la 31 decembrie 2015, iar perioada în care se acordă deducerea este cuprinsă între 1 ianuarie 2016 şi 31 decembrie 2017, rezultă că perioada maximă pentru care un client ar putea beneficia de deducere este de un an şi nouă luni.