BNR a redus prognoza pentru inflaţie în 2011 şi 2012 la 3,3%, respectiv 3%

"Spunem două lucruri, până spre primăvara anului viitor va continua căderea preţurilor, a IPC, pentru că efectul de bază continuă. S-ar putea ca prin martie să fie în jur de 2% sau chiar mai puţin, apoi tot efectul de bază ne va împinge mai în sus spre vară. Nu vedem în vară scăderi de preţuri alimentare, ne menţinem conservatori. Avem amplitudini extrem de mari în acestă perioadă, de 2%. Pentru că în această perioadă am avut o scădere medie de 0,2%, efectul de bază va duce inflaţia de la 2%, sub 2%, spre 3,5-3,6% în toamnă. S-ar putea să avem în primăvară o rată a inflaţiei sub media UE", a afirmat Isărescu.

Preţurile de consum au scăzut în septembrie pentru a patra lună consecutiv, pe fondul ieftinirii alimentelor, astfel că inflaţia anuală a coborât la 3,45%, nivelul minim de după 1990, şi a intrat în intervalul ţintit de BNR pentru acest an.

Banca centrală ţinteşte pentru acest an o inflaţie de 2-4%.

"Tindem să credem că avem un dezechilibru şi există riscul unei abateri în sus faţă de scenariul de bază. Însă, aceste abateri sunt uşor atenuate. Există un risc de abatere în sus, în special de la cursul leului. Observăm că perioada aceea de sentiment pozitiv al pieţelor, din lunile aprilie mai sau chiar iunie, pare că a dispărut. Într-un fel pentru noi a fost o uşurare, pentru că, mai în glumă mai în serios, nu este uşor să lupţi cu intrările de capital, mai ales când ai diferenţial pozitiv de inflaţie", a spus Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.

El a adăugat că în prezent se observă o inversare a trendului şi, chiar dacă nu există ieşiri de capital, intrările sunt foarte mici.

"Băncile care au mişcat capitalurile străine în şi din afara României sunt mult mai precaute, şi nu numai cu România", a afirmat şeful băncii centrale.

Guvernatorul BNR a adăugat că există un risc de abatere în în sus a inflaţiei din evoluţia economiei, zona euro şi criza datoriei suverane, dar nu pe canalul creşterii economice, pentru că ar acţiona în direcţia dezinflaţiei, ci pe canalul încrederii şi presiunii asupra leului.

"În ceea ce priveşte consolidarea fiscală, avem de data aceasta un echilibru. Măsurile anunţate de Guvern sunt chiar peste aşteptările noastre. Pe partea cealaltă avem an electoral şi ştim că în an electoral este greu sa ţii în frâu cheltuielile bugetare", a mai spus Isărescu.

Rata anuală a inflaţiei înregistrată în România în luna septembrie a fost apropiată de media UE, de 3,3%. Preţurile de consum au crescut într-un ritm mai alert decât în România în opt state membre.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, afirma în luna septembrie că România are şansă istorică de a reduce inflaţia la niveluri de sub 3% în următorii ani, scenariu posibil dacă politica monetară a băncii centrale va fi sprijinită "în mod ferm" de politicile fiscale şi salariale.