Consiliul Fiscal avizează negativ noul pachet de măsuri ale Guvernului: „Riscuri neobişnuit de mari”

„Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia”, se arată în documentul citat.

În opinia Consiliului Fiscal, „riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobişnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puţin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ şi care ar fi consemnat oricum o creştere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent”.

Având în vedere cele de mai sus, cât şi riscurile identificate, ce apar înclinate în direcţia unor pierderi de venituri mai mari decât cele evaluate, „Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, faptul că ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019 nu vor fi depăşite, în condiţiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne şi cu tratatele europene”, precizează instituţia de avizare.

„Este lesne de imaginat o situaţie în care, în lipsa unei obligaţii explicite în acest sens, angajatorul alege să nu majoreze salariul brut al angajatului într-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut în vedere pentru anul viitor înainte de promovarea actului normativ în chestiune – el poate de exemplu alege să majoreze salariul brut în 2018 cu doar 19,9%, asigurând astfel neutralitatea măsurilor propuse la nivelul salariului net în raport cu anul 2017, fără însă a mai opera creşterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de bază, ori, chiar dacă improbabil, poate majora salariul brut într-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net. Ultima evoluţie apare drept improbabilă în condiţiile unei pieţe a muncii tensionate, însă nu este în nici un caz imposibilă, mai ales în condiţiile în care gradul de tensionare a pieţei muncii este diferit atât la nivel de ramuri, cât şi în profil teritorial. În esenţă, o creştere a salariului brut inferioară cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decât cea estimată”, mai arată Consiliul Fiscal.

Elementele menţionate mai sus sunt relevante şi din perspectiva unei alte surse de risc care apare ca urmare a modificărilor propuse ale Codului Fiscal. Astfel, în opinia Consiliului Fiscal, „exceptarea de la obligativitatea plăţii CAS şi CASS a persoanelor ce obţin venituri din activităţi independente în condiţiile în care acestea obţin şi venituri salariale ori de natură salarială pentru care sunt asigurate în sistemul public creează o oportunitate de arbitraj fiscal cu potenţiale consecinţe semnificative. În condiţiile în care povara fiscală la nivelul muncii salariate rămâne practic nemodificată, un regim fiscal mult mai favorabil la nivelul activităţilor independente şi microîntreprinderilor (concret, în acest din urmă caz, este relevantă eliminarea restricţiilor referitoare la aplicabilitatea acestui regim entităţilor care realizează venituri din consultanţă şi management), încurajează sub-declararea veniturilor salariale. În plus, Consiliul fiscal apreciază ca fiind inechitabil ca salariaţii să plătească CAS si CASS la tot venitul realizat, în timp ce în cazul veniturilor exclusiv din activităţi independente baza de impozitare să fie limitată la nivelul salariului minim indiferent de nivelul venitului (impozitarea fiind astfel profund regresivă – la venituri mari impozitarea fiind mult mai mică decât la venituri mici), mai ales în condiţiile în care pachetul de servicii publice de sănătate este acelaşi indiferent de sursa de venit”.

Consiliul fiscal consideră că abordarea corectă şi echitabilă ar fi fost una de reducere a diferenţei de tratament fiscal între veniturile din salarii şi cele din activităţi independente ca premisă a îmbunătăţirii colectării prin închiderea „portiţelor” de optimizare fiscală, şi nicidecum cea propusă care presupune o reducere masivă a poverii fiscale în cazul activităţilor independente, în timp ce cea aferentă veniturilor din salarii rămâne practic aceeaşi.

În plus, „reducerea masivă a veniturilor din impozitul pe venit va vulnerabiliza foarte mult poziţia financiară a autorităţilor locale, foarte multe dintre acestea având un grad mare de dependenţă de sumele defalcate din impozitul pe venit”.

Nu în ultimul rând, mai arată Consiliul Fiscal, „schimbarea majoră de filosofie fiscală prin mutarea contribuţiilor sociale aproape exclusiv în sarcina angajatului, caz unic cel puţin la nivelul statelor membre UE, nu este însoţită de o justificare care să facă acest demers unul credibil şi acceptabil pentru partenerii sociali”.

Citeşte şi: BMW cheamă în service un milion de vehicule. Care sunt modelele vizate

Citeşte şi: GÂNDUL: Ce gaură face în buget revoluţia fiscală a PSD. Riscurile majore identificate de Consiliul Fiscal în proiectul propus de Finanţe

Citeşte şi: COMENTARIU | Pentru infrastructură, demiterile nu rezolvă nimic, avem nevoie de oameni cărora să le pese

Citeşte şi: Proiect: Statul va putea cumpăra acţiuni la firme, iar administrarea specială va fi eliminată

Citeşte şi: Apple doboară toate recordurile: rezultatele peste aşteptări au propulsat acţiunile, iar gigantul a depăşit prima oară în istorie o capitalizare de 900 MILIARDE dolari

Citeşte şi: Pieţele emergente pe marginea prăpastiei, lumea se "dezamericanizează" / "Normalul" de azi va fi diferit de ce era înainte de 2008