Kazahstan şi Belarus se folosesc de criza ruso-ucraineană pentru a-şi consolida poziţiile în Uniunea Economică Eurasiatică

Autorităţile kazahe au criticat poziţia comercială a Moscovei şi au afirmat că aplicarea unor contrasanc­ţiuni la cele euro­pe­ne reprezintă „un drum spre nicăieri”. De ace­eaşi părere sunt şi autorităţile din Belarus, stat depen­dent de capitalul şi de energia Rusiei, care au primit înainte de sem­na­rea tratatului un împrumut de două miliar­de de dolari de la Moscova şi con­cesii în privinţa importurilor de energie. Lipsa unei perspective acceptate de toate cele trei ţări încalcă obiectivul declarat al UEE de a crea o piaţă co­mună în care libera circulaţie a măr­furilor, a capitalului şi a forţei de mun­că să fie deplină şi scoate în evidenţă vulne­ra­bilitatea viitoarei uniuni, scrie Financial Times.

Kazahstanul este al doilea stat ca mărime a economiei dintre fostele republici sovietice, iar în ultimele două decenii, de când preşedintele autocrat Nursultan Nazar­baiev este la putere, a încercat să-şi echi­libreze interesele comerciale între cei doi mari vecini ai săi, Rusia şi China. Însă sancţiunile occidentale contra Rusiei au început să afecteze şi economia kazahă din cauza legăturilor puternice comerciale şi sociale pe care guvernul de la Astana le are cu Moscova.

Citeşte mai multe despre efectele crizei din Ucraina asupra relaţiilor din UEE pe www.zf.ro.