Preţurile la carne, lapte, tutun, medicamente şi telecomunicaţii vor influenţa mai mult inflaţia

Începând din luna ianuarie 2011 coeficienţii de ponderare utilizaţi la calculul IPC sunt obţinuţi pe baza cheltuielilor medii lunare pe gospodărie rezultate din ancheta bugetelor de familie realizată în anul 2009, potrivit INS.

Coeficientul de ponderare cumulat pentru mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii este de 10.000.

Comparând ponderile utilizate în anul anterior cu cele curente, se observă o uşoară creştere a ponderii mărfurilor alimentare şi serviciilor concomitent cu o uşoară scădere la mărfurile nealimentare.

Evoluţia ponderilor este inversă comparativ cu cea de anul trecut, când INS a anunţat o creştere a ponderii mărfurilor nealimentare, concomitent cu scăderi uşoare la mărfurilor alimentare şi servicii.

Mărfurile alimentare şi-au majorat ponderea în calculul IPC în acest an de la 37,39% la 37,45%. Influenţa determinantă a avut-o majorările la subcategoriile "carne, preparate şi conserve din carne", unde ponderea a urcat de la 8,97% la 9,34%, precum şi "lapte şi produse lactate"şi zahărul, unde coeficienţii au avansat de la 5,12% la 5,43%, şi, respectiv, de la 1,56% la 1,61%.

Şi evoluţia preţurilor la peşte şi conserve din peşte va influenţa mai mult calculul inflaţiei în acest an comparativ cu 2010, după ce coeficientul de ponderare a urcat de la 1,1% la 1,26%.

La polul opus, subgrupele "produse de morărit şi panificaţie" şi "fructe şi conserve din fructe" şi-au redus ponderile în calculul IPC de la 7,91% la 7,63% şi, respectiv, de la 2,45% la 2,35%. Totodată, coeficienţii de ponderare pentru ulei, slănină, grăsimi, şi băuturi alcoolice au coborât de la 1,76% la 1,36% şi, respectiv, de la 1,31% la 1,23%.

Ponderea serviciilor în IPC a avansat de la 17,89% anul trecut la 18,33% în 2011, în principal datorită majorării influenţei tarifelor la poştă, telecomunicaţii, cinematografe, teatre şi muzee asupra inflaţiei.

Coeficienţii de ponderare ai grupelor "poştă şi telecomunicaţii" şi "cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învăţământul şi turismul" au avansat de la 6,85% la 6,95% şi, respectiv, de la 2,2% la 2,45%. Pe subgrupe, se observă creşterea influenţei tarifelor la serviciile de telefonie de la 5,13% la 5,18%.

Preţurile la serviciile de apă, canal, salubritate şi chiriile vor avea în acest an o influenţă mai mare asupra inflaţiei comparativ cu 2010, după ce coeficienţii au fost majoraţi de la 2,31% la 2,46% şi, respectiv, de la 0,7% şa 0,73%.

Unele subcategorii ale serviciilor au înregistrat scăderi ale coeficienţilor de ponderare, printre care transportul urban (de la 0,88% la 0,84%) şi restaurantele, cafenelele şi cantinele (de la 1,16% la 0,96%).

La polul opus, influenţa mărfurilor nealimentare s-a diminuat de la 44,72% anul trecut la 44,22% în 2011.

În grupa mărfurilor nealimentare se remarcă scăderea influenţei subgrupelor "îmbrăcăminte, articole de galanterie, pasmanterie şi mercerie" (de la 4,77% la 4,34%), "încălţăminte" (de la 3,13% la 2,76%), "produse de uz casnic, mobilă" (de la 2,58% la 2,14%) şi "produse cultural-sportive" (de la 3,29% la 2,84%).

Influenţa energiei electrică, gazelor şi încălzirii centrale asupra inflaţiei va fi mai mică în acest an faţă de 2010, după ce coeficientul a fost micşorat de la 9,39% la 9,36%. Pe componente, energia electică şi-a majorat influenţa de la 4,92% la 5,01%, gazele şi-au menţinut coeficientul, iar ponderea energiei termice s-a redus de la 1,27% la 1,15%.

Totuşi, coeficienţii de ponderare au fost majoraţi comparativ cu nivelul celor utilizaţi în calculul inflaţiei în 2010 pentru articolele chimice (de la 2,32% la 2,53%), articolele de igienă, cosmetice şi medicale (de la 6,02% la 6,52%), tutun şi ţigări (de la 4,73% la 5,27%) şi combustibili (de la 7,53% la 7,57%).

Potrivit datelor INS, rata inflaţiei s-a plasat la 7,96% anul trecut, avansul fiind aproape dublu faţă de nivelul raportat în 2009, în special din cauza majorării TVA şi a scumpirilor la anumite alimente, combustibili, tutun şi servicii.

În luna ianuarie, inflaţia anuală a coborât la 6,99%, după ce rata lunară a crescut la 0,77% în principal din cauza majorării preţurilor la legume, fructe, combustibili, energie termică, cărţi, reviste şi ziare.