COMENTARIU Lelia Munteanu: Fostul Strateg Şef al Casei Albe a visat o Internaţională… naţionalistă în Europa

Steve Bannon a fost timp de opt luni Strategul Şef al Casei Albe şi Consilier Principal al preşedintelui Trump (ianuarie-august 2017), cu un rol decisiv în ultima etapă a campaniei electorale a acestuia.

Pentru că Bannon inspirase prima carte anti-Trump (Michael Wolff, „Foc şi furie”), @realDonaldTrump nu l-a iertat: „Michael Wolff e un ratat absolut, care a plăsmuit baliverne, cu scopul de a vinde această carte cu adevărat plictisioare şi mincinoasă. L-a folosit pe Şleampătul Steve Bannon, care a plâns când a fost concediat şi a implorat să-şi păstreze slujba. Acum, Şleampătul Steve a fost alungat ca un câine de mai toată lumea. Mare păcat!”.

Postarea datează din ianuarie 2018, când Bannon, supranumit şi Marele Manipulator, descălecase deja în Europa cu un proiect grandios - The Movement, fondat la Bruxelles, împreună cu şeful unui partiduleţ belgian, avocatul Mischaël Modrikamen.

Fostul Strateg Şef al Casei Albe năzuia nici mai mult nici mai puţin decât să pună bazele unei Internaţionale… naţionaliste, o măreaţă contradicţie în termini. Primul pas: consilierea formaţiunilor extremiste de dreapta pentru europarlamentare. A luat legătura cu Marine Le Pen, preşedinta Frontului Naţional din Franţa, cu Matteo Salvini, lider al Ligii Nord din Italia, cu cei din Mişcarea 5 Stele, cu Viktor Orban. A călătorit în Polonia şi în Cehia. (Identificase iliberalismul ca pe un preţios material de construcţie). Era aşteptat şi în România.

De religie catolică, Bannon îşi făcuse un cartier general într-o fostă mănăstire catolică de lângă Roma (până când ministrul Culturii, altfel membru al M5S, i-a refuzat şederea acolo, pe motiv că aşezarea, datând din secolul al XIII-lea, are statutul şi rigorile unui monument istoric).

Liderii UE au reacţionat imediat. Preşedintele de atunci al Parlamentului European, Antonio Tajani, a fost cel mai vehement: “Dragă domnule Bannon, cară-te acasă. Dacă vrei să fii turist, fii turist. E mai bine pentru tine să-ţi ţii gura”.

Prima înfrângere a Marelui Manipulator – chiar europarlamentarele. Ajutorul său (cât s-a lăudat c-a fost) n-a prea folosit la nimic. (Între timp, avocatul Modrikamen se retrăsese din Mişcare şi din politică – în fotografie, alături de Salvini, în mijloc, şi Bannon, în stânga). 

Ceea ce n-a înţeles diabolic de inteligentul Bannon a fost cum funcţionează naţionalismul şi populismul pe Vechiul Continent. Şi că, deşi partidele extremiste au un duşman comun („partidul Davos”, cum l-a conceptualizat el, globalismul marii finanţe) au şi prea multe rădăcini istorico-doctrinare care le separă. În plus, n-ar fi acceptat niciodată un exponent al “imperialismului american” care să le coaguleze.

Astel încât atunci când, pe la sfârşitul verii, într-un simposion din Atena, filosoful-activist Bernard-Henri Lévy s-a trezit să-l interpeleze  – „Cred că faci o treabă foarte murdară în Europa!” – treaba lui Bannon se cam încheiase.

Ce n-a prins Manipulatorul de modă veche, care însă intuise multe (dovadă campania electorală a lui Trump), e că lumea a intrat în ceea Giuliano da Empoli numeşte “tehno-populism postideologic, fondat nu pe idei (oricât ar fi ele de stupide, n.m.), ci pe algoritmi”.