Ion Cristoiu: Băltirea cu tropăituri

1. Vineri, 25 martie 2022, s-au împlinit trei luni de la instalarea Guvernului Nicolae Ciucă, susţinut în Parlament de cea mai puternică majoritate din Istoria noastră postdecembristă. Numărului zdrobitor de parlamentari trebuie să-i adăugăm sprijinul făţiş al lui Klaus Iohannis şi prin el al Sistemului, participarea principalelor trusturi de presă pentru a reafirma că actuala Coaliţie avea toate datele ca să avanseze serios, în cele trei luni, în Procesul necesar de resetare a României.

Coaliţia nu numai că n-a avansat, dar nici n-a început Procesul de resetare a României.

Deşi sesiunea parlamentară se desfăşoară de două luni, pînă acum n-a fost adoptată nici o lege cît de cît importantă pentru ţară.

Mai mult, Coaliţia de guvernare n-a rezolvat nici măcar probleme curente dificile, cum ar fi contracararea creşterii preţului la energie.

În spaţiul mediatic, Coaliţia a făcut mult zgomot, iscat cu precădere de o agitaţie sterilă:

Propuneri lansate ca nişte petarde, certuri între cele două partide, bombănelile lui Florin Cîţu.

În realitate a fost şi este vorba de o băltire.

O băltire cu tropăituri.

Războiul din Ucraina nu constituie o scuză pentru băltirea a Coaliţiei de Guvernare.

Mai întîi, pentru că Războiul a izbucnit în 24 februarie 2022.

Apoi, pentru că, excepţie făcînd refugiaţii, Războiul n-a pus Guvernului nici o problemă în materie de administrare a ţării.

2. 24 martie 2022. Conferinţa de presă susţinută de Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele PSD. La un moment dat are loc următorul dialog:

„Există discuţii, în momentul de faţă, să vedem şi în Parlamentul României un discurs al preşedintelui Ucrainei, cum s-a întîmplat în celelalte parlamente?

Ciolacu: S-au început anumite demersuri şi sunt ferm convins. Ucraina trebuie ajutată şi trebuie ajutată mult mai mult decît au făcut-o ţările europene în acest moment. Şi Uniunea Europeană trebuie, în acest moment, cel puţin pentru Polonia, România şi mai ales pentru Republica Moldova, să găsescă un mecanism de implicare în acest exod de refugiaţi – pînă acum de aproape 3 milioane şi jumătate”.

Faţă de acest moment de Istorie recentă, ca Istoric al clipei îmi permit să observ:

a) Întrebarea, venită de la o coţofană angajată să deschidă ciocul la o televiziune de ştiri a puterii, stă sub semnul iubirii neţărmuite faţă de Preşedintele Federaţiei Globul Pămîntesc, Volodîmîr Zelenski.

b) În toate celelalte cazuri de mesaje adresate Parlamentelor, Volodîmîr Zelenski e cel care a făcut demersuri pentru a ţine un discurs. În cazul de faţă, al Puterii întruchipate de Marcel Ciolacu, Parlamentul României face demersuri pentru ca Volodîmîr Zelenski să binevoiască a se adresa parlamentarilor români. Altfel spus, conducerea Parlamentului miaună pe la uşile lui Volodîmir Zelenski pentru a-l îndupleca pe acesta să ţină un discurs parlamentarilor români.

Mai mult ca sigur, televiziunile Puterii vor proclama evenimentul ca fiind istoric.

Se iveşte însă o problemă:

Cine va conduce şedinţa istorică în care Duhul Sfînt numit Zelenski se va adresa din cerurile Ucrainei muritorilor din Parlamentul României:

Marcel Ciolacu sau Florin Cîţu?

3. Alianţa pentru Unirea Românilor are, în fine, un preşedinte – George Simion – ales la Congresul de duminică, 27 martie 2022.

Are în fine un preşedinte.

Are însă şi un Program?

Nu pot răspunde Da deocamdată.

Moţiunea cu care s-a prezentat George Simion în alegeri e mai mult un eseu decît un Program de luptă.

Admiţînd că AUR a fost ocupată cu bătălia pentru alegerea liderului, în perioada următoare trebuie să-şi găsească timp pentru a-şi stabili Programul.

Nu de alta, dar Pandemia s-a încheiat, şi o dată cu asta, a dispărut şi tema care a dus pînă acum succes electoral formaţiunii.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro