Ion Cristoiu: Klaus Iohannis – bolovanul care atîrnă de gîtul PNL

Un sondaj CURS realizat în perioada 8-22 noiembrie 2022, situează pe locul 9, la Capitolul Încredere, Preşedinţia.

Procentajul mic al Preşedinţiei nu mă miră. Preşedinţia înseamnă Klaus Iohannis. Mă miră însă altceva. Că deşi a coborît la 14%, Klaus Iohannis nu-şi dă demisia în direct şi la o oră de vîrf.

Unii vor putea spune că ameţitoarea cădere în sondaje, mai ales la capitolul Încredere, n-ar trebui să-l neliniştească pe Klaus Iohannis. În 2024, el îşi va încheia cele două mandate. Nu se mai pune problema unei zestre electorale pentru a candida din nou. Da, din punctul de vedere al interesului electoral pe Klaus Iohannis n-ar trebui să-l neliniştească nici dacă ar coborî sub 0 puncte la Încredere.

Klaus Iohannis nu e însă o persoană particulară. E preşedintele României. Şi chiar dacă nu-şi mai pune problema unei victorii electorale, ca preşedinte el are, printre alte îndatoriri ţinînd de Interesul naţional , şi pe cea de a convinge Poporul Român să facă ceva. Să facă un sacrificiu, să urmeze o anume politică. Fiind preşedinte de Republică semiprezidenţială, principalul instrument de convingere a Poporului rămîne zicerea. Se spune că Avram Iancu a zis doar atît – No, hai! Şi moţii l-au urmat. Cînd 82% dintre români nu mai au încredere în tine poţi ţine Poporului un Discurs de mărimea Poveştilor spuse de Şeherezada timp de O mie şi una de Nopţi. Dat fiind că Klaus Iohannis n-arată nici măcar ca sora Şeherezadei, e greu de presupus că vreun român nu va începe să caşte după primele cuvinte rostite de el. Pînă la finele mandatului mai sînt doi ani. Dacă nu demisionează, pentru ca alegerile anticipate să aducă un preşedinte beneficiind de arma Încrederii Poporului în persoana sa, România va avea timp de doi ani un Preşedinte inutil. Cu doar 14% Încredere, la ce poate fi folositor Klaus Iohannis în aceste vremuri tulburi, cînd esenţial pentru o ţară mică e să aibă un Căpitan în care cei de pe vas să aibă încredere că nu-i vîră în stînci?

Klaus Iohannis e la ora actuală Zeul de la Cotroceni al Partidului Naţional Liberal. Liderii acestui partid iau poziţia de drepţi şi cînd le trece prin cap numele lui Klaus Iohannis. Relaţia dintre Klaus Iohannis şi PNL e una de supunere oarbă. Practic, PNL îndeplineşte tot ce-i spune Klaus Iohannis. Nu altfel se explică faptul că PNL a schimbat trei preşedinţi în doar doi ani. Un proces catastrofal nu numai prin instabilitate, dar şi prin coborîrea de la Ludovic Orban la Florin Cîţu şi de la Florin Cîţu la Nicolae Ciucă. Generalul în rezervă Nicolae Ciucă e lipsit total de talent politic. Ca premier, mai treacă meargă. E o funcţie şi cu exigenţe de administrare. Dar ca preşedinte de partid lipsa talentului de politician e catastrofală. Dacă nu va mai fi premier, vi-l imaginaţi pe Nicolae Ciucă în fruntea Oştilor Liberale în Războiul electoral?

În postdecembrism relaţia Preşedinte – Partid susţinător a fost complicată. Pînă la Klaus Iohannis, nici un preşedinte – nici măcar Traian Băsescu – n-a beneficiat de un partid care începe să toarcă pisiceşte şi cînd aude prin somn comenzile preşedintelui.

Imaginea de partid intrat cu totul în posesia lui Klaus Iohannis face ca PNL să fie vulnerabil la căderea electorală a lui Klaus Iohannis. La ora actuală cine-i dă un ghiont lui Klaus Iohannis face automat un salt în sondaje. Cine toarce pe lîngă cracul lui Klaus Iohannis coboară în sondaje. E una dintre explicaţiile scorului nemulţumitor al PNL din ultima vreme. Deşi PSD participă la Guvern, doar PNL se erodează. Una dintre cauze e Nicolae Ciucă, dezastruos ca politician, un simplu bolovan politic. Celălalt e Klaus Iohannis, văzut ca adevăratul şef al PNL. Şi cum să ai încredere în slugă, cînd n-ai în Stăpîn?

Pe Klaus Iohannis nu-l văd renunţînd la funcţie pînă la încheierea mandatului.

Îl văd însă lăsînd PNL în pace, făcînd imaginea publică de preşedinte fără nici o legătură cu PNL.

Pentru PNL ar fi o decizie crucială.

E în stare Klaus Iohannis de o asemenea decizie?

Nu cred.

Întruchipare a Ciocoiului atît de plin de sine că te întrebi cum de nu face Poc!, Klaus Iohannsi n-ar putea trăi fără slugi.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiublog.ro