Ion Cristoiu: Un Proiect de ţară pentru Klaus Iohannis: România normală ca Românie Verde

  • Ion Cristoiu: Iulian Iancu mi-a vorbit de avantajele pe care le-am avea noi, românii, dacă ne-am grăbi să ne înscriem în Revoluţia Verde
  • Ion Cristoiu: Pentru trecerea energia clasică la energia verde, UE ne-ar putea pune la dispoziţie miliarde de euro cu condiţia să facem proiecte care ţin de Green Deal.
  • Ion Cristoiu: România nu face nimic pentru a se racorda la Revoluţia Verde. Deşi trebuia să trimitem la Bruxelles Strategia naţională pentru Grean Deal, n-am trimis-o.
Urmărește
2434 afișări
Imaginea articolului Ion Cristoiu: Un Proiect de ţară pentru Klaus Iohannis: România normală ca Românie Verde

Jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu avertizează că România ar putea rămâne în lumea a treia a civilizaţiei dacă nu se grăbeşte să facă o Revoluţie verde cu ajutorul miliardelor de euro de la UE, aşa cum fac alte ţări europene. Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

Bordeienii, una dintre cele mai puternice povestiri ale lui Mihail Sadoveanu, se petrece undeva într-un loc uitat de lume, cătunul Ilieşeni, din balta Jijiei, pe moşia boierului Jorj Avrămeanu la puţin timp după 1907. Se numeşte bordeienii, pentru că lucrătorii şedeau în nişte bordeie săpate în pămînt. Depărtarea de lumea civilizată se dezvăluie cu o sinceritate dramatică în discuţia dintre Niţă, un tănăr ajuns pe aici în căutare de lucru, dar şi de adăpost, şi Marghioliţa, viitoarea sa iubită, o fată de de 20 de ani:

<Îmi spune morarul de devale că-n alte părţi sînt şi grădini mari, cu copaci şi cu flori multe... El e neamţ ş-a umblat mult prin lume... Multe mai ştie! Îmi spunea aşa într-un rînd că el a fost prin nişte tîrguri mari, de umbli prin ele două zile şi nu le mai dai de capăt... Şi zicea că sînt mori cu maşini de foc, cum are şi boierul la treier, daʼ mori mari, de macină toate grîiele din ţară... şi spunea şi de trinuri...

– Ce sînt acelea? întrebă fata uimită.

– Nu ştiu, daʼ am auzit că sînt aşa un fel de căruţe care umblă cu maşini... şi pe ploaie şi pe ninsoare... daʼ repede grozav... acu sînt aici, ş-acu nu le mai vezi...

– Multe minuni! şopti fata; ca-n poveşti... Daʼ pe la noi nu sînt de-acestea.>

Luni, 22 iunie 2020, invitatul interviurilor de pe cristoiuTv a fost Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor. Cu domnia sa am avut doar două discuţii pînă acum. O dată la o emisiune moderată de Sandra Stoicescu la Antena 3, pe vremea cînd se desfăşura bătălia pentru Legea offshore, şi altădată la o sindrofie care ne-a adus pe amîndoi la aceeaşi masă:

Noroc chior pentru mine, deoarece, dacă n-ar fi fost conversaţia interesantă cu Iulian Iancu aş fi murit de plictiseală, cum mi se întîmplă de obicei la petreceri.

Iulian Iancu a fost iniţiatorul şi alcătuitorul Legii offshore. Deşi şcolit în Occident, e unul dintre politicienii noştri care şi-au făcut un stindard din apărarea intereselor româneşti într-o lume în care nevoia de profit calcă în picioare independenţe şi demnităţi naţionale. Pentru că a contrazis interesele (explicabile, după opinia mea) ale companiilor multinaţionale, fericite să găsească pe aceste meleaguri conducători marionete, în stare de orice trădare numai lor şi Familiilor lor să le fie cald şi bine, Iulian Iancu a fost ţinta Diviziei Presă a SRI. Unităţile militare sub acoperire de site-uri s-au străduit să-l prezinte ca pe un naţionalist de mujdei. Ludovic Orban, personaj de operetă veselă, l-a acuzat ca fiind Omul Ruşilor. În realitate, Iulian Iancu, posesor a două doctorate – unul în Petrol şi Gaze, celălalt în Ştiinţe economice, cu specializare în management la Oxford -, e unul dintre puţinii oameni politici de la noi cu o viziune modernă asupra vieţii, dar mai ales cu o cunoaştere deosebită a depărtărilor spre care goneşte Lumea. evoluţiilor globale în materie de energie.

Deşi interviul la cristoiuTv e programat să dureze doar o oră, cel cu Iulian Iancu a durat aproape două ore. Asta deoarece interlocutorul a abordat pe larg ceea ce el numeşte Revoluţia Verde, în toiul căreia se află Uniunea Europeană. Despre Proiectul numit European Green Deal mai ştiam cîte ceva. Nu eram convins că el dă curs şi la altceva decît la satisfacerea unor fiţe. Iulian Iancu m-a convins că e vorba de o nouă Revoluţie tehnico-ştiinţifică. El mi-a vorbit de trecerea Europei de pe gaz pe hidrogen, lucru în plină desfăşurare în Occident, de noua bogăţie naturală, care nu mai e cărbunele, ci vîntul, de uriaşele progrese în folosirea energiei solare, de obiectivul istoric al reducerii consumului de energie în materie de clădiri la jumătate, de construirea unei întregi structuri pentru maşinile electrice. Cine nu-şi racordează economia la aceste mari mutaţii mondiale riscă să rămînă pentru totdeauna în Lumea a treia a civilizaţiei.

 Cu aceeaşi patimă Iulian Iancu mi-a vorbit de avantajele pe care le-am avea noi, românii, dacă ne-am grăbi să ne înscriem în Revoluţia Verde:

De la vîntul de care beneficiem pe Marea Neagră, pentru eoliene, pînă la gazul pe care l-am putea transforma pe teritoriul nostru naţional în hidrogen.

 Pentru aceste treceri de la energia clasică la energia verde, Uniunea Europeană ne-ar putea pune la dispoziţie miliarde de euro. Cu o condiţie: Să facem proiecte care ţin de Green Deal.

Ce facem noi pentru a ne racorda la Revoluţia Verde, noua Revoluţie ştiinţifico-tehnică a omenirii?

 Nimic.

 În februarie 2020 – mi-a spus Iulian Iancu – trebuia să trimitem la Bruxelles Strategia naţională pentru Grean Deal.

N-am trimis-o.

Şi nici nu se întrevede vreun termen apropiat pentru trimiterea ei.

Şi eu şi Iulian Iancu ne-am gîndit că preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să lanseze ca obiectiv de ţară după admiterea în UE Proiectul România verde ca Românie normală. Iulian Iancu a zis şi în numele meu:

<Eu, în locul domnului preşedinte, aş da o palmă întregii clase politice şi aş impune: În 15 iulie veniţi cu o strategie şi Planul Naţional, îl treceţi prin Parlament şi vreau ca acest program să fie pus în operă în mandatul meu. Cu acest program să ies victorios în faţa naţiunii, că am pus România pe picioare în cadrul Green Deal-ului european, că am făcut o Românie normală. O Românie normală fiind verde.>

După ce-am încheiat interviul am citit pe site-ul cursdeguvernare.ro articolul intitulat: Economia viitorului iminent şi finanţarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de <obligaţiuni verzi>. România nu e deloc.

Citez:

<Cehia, Polonia şi Ungaria sunt deja pe piaţa «obligaţiunilor verzi», prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte benefice fie şi indirecte asupra mediului, deşi sunt în domenii variate, de la transporturi la imobiliare.(...)

România s-a împumutat cu succes în acest an, deşi mai scump, prin eurobonduri, dar cele 6,3 miliarde de euro obţinute prin eurobonduri nu sunt dedicate vreunui proiect anume, ci doar cîrpelii deficitului bugetar produs de anii de majorări nesăbuite de salarii şi de pensii.>

Şi m-am gîndit:

Dacă o ducem tot aşa, între noi şi ţările din Vest se va întinde o asemenea prăpastie că vom vorbi la un moment dat despre realităţile din aceste ţări, dominate de efectele Revoluţiei Verzi, ca Marghioliţa din Bordeienii despre <trinuri>”.

NOTĂ: Acest editorial este preluat integral de pe cristoiblog.ro

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici