Istoricul Marius Oprea: “Alegerile din noaptea de Paşti”

Teoriile conspiraţiei bîntuie şi însoţesc fiecare decizie pe care o vedem anunţată pe posturile publice de informare. Adeseori, reporterii şi editorii de ştiri se pierd în noianul de informaţii noi, între care e din ce în ce mai greu să stabileşti ”titlul zilei”. Dacă altădată majoritatea buletinelor informative începeau aproximativ la fel, acum fiecare are de unde alege.  În vreme ce viaţa noastră se scurge tern între pereţii casei, ”afară” totul e pe fugă. Pînă şi prezentatorii TV sînt uneori excedaţi.

Cotext în care se mai fac şi greşeli. Una dintre acestea ascunde un mare adevăr involuntar. Aşa cum există umor involuntar, poate exista şi adevăr involuntar – iar povestea lui Andersen, despre acel copil care observă că ”hainele împăratului” nu există şi împăratul e gol este cel mai cunoscut exemplu. La ştirile de la 18, pe un canal de ştiri, în aşteptarea rezultatului şedinţei de guvern în care se ”reanaliza” protocolul dintre Interne şi Patriarhia Română, crainica a spus că la această şedinţă ”se va decide modul în care se vor desfăşura alegerile din noaptea de Paşti”.

Aşa este. De la o vreme, nu mai există putere sau opoziţie în politica din România. Era într-un fel de aşteptat, ca în asemenea condiţii speciale să existe un consens, în faţa unor decizii de bun simţ. Dar parcă am ajuns prea departe. Cei atît de vocali cu puţină vreme în urmă, acum tac. Pînă şi Gabriela Firea, atît de prezentă chiar şi după izbucnirea epidemiei de coronavirs, acum tace – nu mai spune nimic, nici măcar în legătură cu mult-aşteptata şi clamata ”testare” a bucureştenilor.

Faţă de acest consens general, ne-a rămas la îndemînă doar internetul, precum în alte vremuri bancurile, populat (cum am spus) de valurile de ”teorii ale conspiraţiei” şi opinii din ce în ce mai radicale, de la aceea potrivit căreia coronavirusul nu e decît o răceală, sau opera unei puteri care caută dominaţia mondială, sau e un purtător viral al ateismului, pînă la cea potrivit căreia e prima pedeapsă divină pentru păcatele noastre, la capătul unui şir unde nu ne poate aştepta decît Apocalipsa în sens escatologic.

Cu excepţia unor mici greşeli, precum cea menţionată cu ”alegerile din noaptea de Paşti”, ştirile curg într-un singur sens – de la Cotroceni spre noi, fără niciun filtru. E mai vizibil decît oricînd că preşedintele Klaus Johannis are ”guvernul lui”, dar e de-a dreptul straniu să putem observa că are şi ”opoziţia lui”. Nici măcar la dura sancţionare prezidenţială privind decizia, se pare unilaterală, a ministrului Marcel Vela de a-i ajuta pe creştinii ortodocşi să aibă ”lumina” de Paşti, nu am înregistrat nici cea mai slabă reacţie. Dimpotrivă, în ton cu preşedintele, preşedintele PSD Marcel Ciolacu, la braţ cu USR-ul şi UDMR-ul a solicitat, nici mai mult, nici mai puţin (de parcă ar fi fost între timp angajat cu normă întreagă drept purtător de cuvânt la Cotroceni şi i-ar fi citit gîndurile preşedintelui), decît demisia responsabilului de la Interne.

Stranii alianţe electorale, în situaţia în care alegerile s-ar desfăşura aşa cum a spus crainica de televiziune. Social-democraţii, useriştii neomarxişti şi UDMR-ul, braţ la braţ în susţinerea taberei prezidenţiale, însoţind o masă liberală docilă şi amorfă, toate contopite într-un fel de plastilină din care domnul Klaus Johannis confecţionează zilnic, prin apariţii mai dese în ultima lună decît într-un întreg mandat anterior, tot ceea ce vrea. O presă aflată la dispoziţia unui ”grup de comunicare strategică”, depre care nimeni nu întreabă din cine e alcătuit, cînd anume exact şi în ce bază legală a fost creat.

De partea cealaltă, noi, alegătorii, buimăciţi în faţa televizorului. Cu din ce în ce mai puţine alternative, chiar şi speranţe, în faţa unei singure opţiuni la ”alegerile de Paşti”. Întocmai ca în urmă cu peste trei decenii, nu ne rămîne decît să ne rugăm singuri în case, pentru sănătate, pentru pîinea noastră cea de toate zilele. În rest, să ne aşteptăm, pe lîngă previzibila criză economică şi cotidiana penurie de alimente, la cele mai drastice sancţiuni, dacă mergem în grupuri mai mari de trei pe stradă, dacă ieşim din casă şi circulăm noaptea după ora 22, sau sîntem văzuţi că mergem la biserică.