COMENTARIU Sorin Avram: Monica Anisie, intervenţie pompieristică în cinstea Zilei Pompierilor

Mimând preocuparea pentru sănătatea şi educaţia copiilor, pe 13 septembrie, cu numai o zi înainte de debutul noului an de învăţământ, Monica Anisie s-a trezit devreme pentru a da o tură pe la Inspectoratul Şcolar Bucureşti şi pe la câteva şcoli. A fost o tură al cărei scop a fost acela de mai îmbunătăţi imaginea sa, a Ministerului Educaţiei şi a partidului din care face parte, pentru că, practic, doamna Anisie nu avea, concret, ce să mai facă. Şcolile se deschid în baza situaţiei epidemiologice transmisă pentru fiecare localitatea în parte de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Funcţie de numărul de infectări din fiecare localitate, dar şi de numărul de săli şi de elevi din fiecare clasă, şcolile transmit direcţiilor de sănătate publică scenariul după care vor să înceapă cursurile. Mai departe, comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă aprobă modalitatea de începere a şcolii pentru fiecare unitate de învăţământ în parte. Deci, la acest moment, Ministerul Educaţiei nu mai are niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte debutul noului an şcolar.

O vară întreagă, Monica Anisie a dat declaraţii de presă în care a spus că instituţia pe care o conduce analizează, se concentrează, gândeşte şi se pregăteşte, pentru ca numai cu câteva zile înainte de debutul anului şcolar să vină în faţa presei şi să se plângă că achiziţia de tablete a eşuat, dar nu din vina Ministerului Educaţiei.

Nu de la finalul anului şcolar 2019/2020, ci de la debutul crizei sanitare, Monica Anisie şi Guvernul din care face parte ar fi trebuit să acţioneze astfel încât noul an de învăţământ să-i găsească pe toţi copiii cu câte o tabletă în ghiozdan şi toate şcolile conectate la reţelele de internet.

Normal ar fi fost ca, în regim de urgenţă, să se treacă la achiziţionarea de containere, care să fie montate în prelungirea şcolilor, şi să înceapă lucrări de extindere a corpurilor de clădire, pentru a creşte numărul sălilor de clasă, astfel încât elevii să nu mai stea înghesuiţi.

În paralel, Ministerul Educaţiei ar fi trebuit să facă angajări, pentru a da posibilitatea şcolilor să scadă numărul de elevi dintr-o clasă. Ministerul Educaţiei în colaborarea cu autorităţile locale, cărora le-a fost pasată de mult problema, ar fi trebuit să revigoreze reţeaua de medicină şcolară, care este la pământ, numărul unităţilor de învăţământ care au un medic în permanenţă sau măcar o asistentă medicală fiind foarte mic.

Începe şcoala, însă Ministerul Educaţiei nu a alocat fonduri pentru achiziţia de măşti de protecţie pentru elevi şi profesori, acest lucru fiind lăsat în sarcina primăriilor. Guvernul doar a promis că va deconta cheltuielile făcute de primării cu măştile şi cu tabletele, dar câte nu a promis Guvernul?

Ministerul Educaţiei nu a dat bani pentru testarea profesorilor, de acest lucru ocupându-se unele administraţii locale, nefiind vorba despre o practică unitară.

Instituţia condusă de doamna Anisie nu a fost interesată să mărească numărul de microbuze şcolare acolo unde elevii sunt culeşi de pe crestele munţilor pentru a fi transportaţi înghesuiţi la şcolile din centrele de comună.

Dacă în alţi ani începerea anului şcolar reprezenta un motiv de bucurie, anul acesta copiii sunt speriaţi şi debusolaţi de brambureala existentă, de anunţurile alarmiste repetate obsesiv de autorităţi şi de deruta părinţilor care nu mai înţeleg nimic şi trebuie să se împartă, nu e clar cum, între copilul care astăzi merge la şcoală, dar mâine ar putea fi nevoit să stea acasă, şi serviciu.

Ministrul Anisie a avut o intervenţie pompieristică cu scopul de mai îmbunătăţi imaginea sa, a Ministerului Educaţiei şi a partidului din care face parte, dar, probabil, şi pentru că a vrut astfel să cinstească Ziua Naţională a Pompierilor, care se sărbătoreşte în fiecare an pe 13 septembrie. La mulţi ani, pompierilor!