Alegerile prezidenţiale, cruciale în România pentru ieşirea din criza politică

În total, 12 bărbaţi vizează acest post, dar duelul decisiv va avea loc în al doilea tur al scrutinului, la 6 decembrie, între preşedintele în exerciţiu de centru-dreapta, Traian Băsescu, şi liderul social-democrat (PSD, opoziţie), Mircea Geoană. Aceasta se va întâmpla însă numai dacă liberalul Crin Antonescu, un susţinător al scăderii impozitelor, nu va crea o surpriză.

Băsescu, fost căpitan de navă, în vârstă de 58 de ani, ales preşedinte în 2004, şi Geoană, în vârstă de 51 de ani, fost ambasador al României la Washington, apoi ministru de Externe în perioada 2000-2004, sunt creditaţi cu 30 la sută, respectiv 32 la sută din sufragii, potrivit sondajelor.

"În 2004, miza alegerilor era legată de succesul integrării în UE. În 2009, oricare ar fi invingătorul, România nu se va îndepărta de la parcursul său", a declarat directoarea Societăţii Academice Române, Alina Mungiu-Pippidi.

Câştigătorul va trebui să desemneze rapid un premier capabil să reunească o majoritate în Parlament şi să continue reformele foarte aşteptate de Bruxelles şi de Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a acordat României un împrumut de 20 de miliarde de euro.

La 20 de ani de la căderea regimului comunist, această ţară cu 22 de milioane de locuitori a asistat în câteva săptămâni la destrămarea coaliţiei dintre democrat-liberali (PDL) şi PSD, la căderea Guvernului, apoi la eşecul celor doi premieri desemnaţi de Traian Băsescu de a obţine votul de învestitură al Parlamentului.

La originea acestei situaţii se află conflictul deschis dintre preşedinte şi opoziţie, care deţine majoritatea absolută în Parlament.

Criticat de clasa politică, cu excepţia Partidului Liberal Democrat din care provine, şi de o parte a presei, Băsescu se declară victima unui "sistem ticăloşit care vrea să împiedice modernizarea ţării".

"Actuala majoritate nu mi se opune mie, ci reformelor pe care le-am lansat, dintre care eliminarea privilegiilor anumitor categorii", a afirmat el.

Promiţând o reducere a aparatului de stat "obez", Băsescu a convocat, în ziua alegerilor, un referendum pe tema micşorării numărului parlamentarilor la cel mult 300, într-un Parlament unicameral, faţă de 471 cât numără în prezent Legislativul de la Bucureşti.

"Pe durata primului său mandat, Băsescu a avut iniţiative bune, dar nicio strategie pentru a le pune în practică. Ar trebui să se întrebe de ce este complet izolat" pe scena politică, a declarat analistul politic Cristian Ghinea.

Adversarii preşedintelui în exerciţiu contestă mai puţin programul şi mai mult metodele folosite, comparate cu cele ale unui "dictator", care "nu dă înapoi de la nimic pentru a-şi atinge scopul".

Geoană denunţă "regimul Băsescu, dominat de scandaluri".

Candidatul social-democrat, care se prezintă ca fiind un "om al dialogului", este acuzat de "populism". "Geoană promite enorm, în stânga şi în dreapta, locuinţe subvenţionate şi prime de întoarcere (în ţară) pentru imigranţi, dar nu spune de unde vor veni banii", a precizat Ghinea.

Potrivit lui Mungiu, ţinând cont de repartizarea locurilor în Parlament, "viitorul preşedinte va trebui să coabiteze cu un partid, altul decât cel din care provine", dar "Băsescu pare mai puţin înclinat să plieze" în faţa aceastei constrângeri.

Semn al dezgustului celor 18 de milioane de alegători, după o campanie marcată de dezvăluiri potenţial stânjenitoare pentru Traian Băsescu, rata de participare ar trebui să fie mai mică de 50 la sută.