Ambasadorul Olandei: Parlamentul olandez nu susţine, în acest moment, aderarea României la Schengen

Întrebat dacă Olanda susţine sau nu aderarea României la Schengen, ambasadorul Matthijs van Bonzel a declarat: "În acest moment, aderarea nu este susţinută de Parlamentul olandez pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene".

"România nu era pregătită în momentul aderării. Era pregătită din multe puncte de vedere, dar nu în cele esenţiale. Vorbesc aici de legislaţie, de sistemul judiciar, de funcţionarea lui, de eficienţă şi imparţialitate în modul de aplicare a legilor, de corupţia instituţională", a afirmat, într-un interviu la Realitatea TV, ambasadorul olandez.

Totodată, Matthijs van Bonzel a subliniat faptul că există o legătură între Schengen şi respectarea standardelor UE.

"Unii politicieni au negat această legătură în cei trei ani de când mă aflu aici. Dar există o legătură foarte puternică. Legătura este următoarea: odată ce devii membru al UE şi îndeplineşti toate cerinţele impuse de acest statut şi poate nu toate statele le respectă în practică dar măcar încearcă să facă tot ce le stă în putinţă pentru a demonstra că situaţia este sub control. România a aderat fără să îndeplinească aceste cerinţe dar acum recuperează" ajungând la nivelul la care ar fi trebuit să fie în 2007, a precizat diplomatul.

"Am acceptat România doar cu această listă de sarcini fiind de deplin convinşi că va realiza toate aceste lucruri. Când citeşti raportul MCV (...) da, vedem progrese dar, nu, România nu a atins nivelul maxim. Odată ce va ajunge la acest nivel vom merge în Parlament şi le vom spune parlamentarilor noştri că România îndeplineşte toate condiţiile pe care ar fi trebuit să le îndeplinească atunci când a devenit ţară membră UE", a afirmat el.

Van Bonzel a explicat că printre lucrurile pe care România le mai are de îndeplinit se află confiscarea averilor ilicite, rata în prezent fiind de doar 10%.

Ambasadorul a mai spus că o altă nemulţumire a parlamentarilor olandezi este aceea că statul român nu a plătit compania olandeză care, în urmă cu şapte ani, a recuperat epava unei nave eşuate pe canalul Dunăre-Marea Neagră, deşi există şi un verdict al Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 29 ianuarie, că România îndeplineşte toate criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen şi orice nelămuriri pe acest palier ţin de considerente pur politice, subliniind că rapoartele MCV pozitive arată o recunoaştere a eforturilor de consolidare internă.

”Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

”Locul României este în Spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”, a mai spus Iohannis.

Pe 10 februarie, în cadrul vizitei la Paris, Iohannis a declarat, în cadrul conferinţei comune de la Palatul Elysee cu preşedintele Francois Hollande, că a solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi că şi-a exprimat încrederea că o astfel de decizie va fi adoptată curând.

Subiectul a fost abordat şi la întrevederea cu Angela Merkel, dar cancelarul nu a promis nimic.

Întrebată, în cadrul conferinţei de presă comune susţinută cu preşedintele Klaus Iohannis pe 26 februarie la Berlin, dacă consideră că o decizie privind aderarea României la Spaţiul Schengen poate fi luată până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul raport MCV, cancelarul Angela Merkel a declarat: "Ultimele rapoarte au fost pozitive şi considerăm că reformele vor fi implementate în continuare cu consecvenţă şi vom discuta despre paşii următori. Nu pot să promit nimic acum".