- Home
- Externe
- BUCUREŞTI, (15.03.2015, 11:03)
- Catalina Mihai
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Ambasadorul Olandei: Parlamentul olandez nu susţine, în acest moment, aderarea României la Schengen
Parlamentul olandez nu susţine, momentan, aderarea României la Schengen, deoarece consideră că Bucureştiul nu a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni membru al UE, a declarat ambasadorul Matthijs van Bonzel, adăugând că există o legătură între Schengen şi respectarea standardelor europene.
Urmărește
2675 afișări
Matthijs van Bonzel (Imagine: Razvan Lupica/Mediafax Foto)
Întrebat dacă Olanda susţine sau nu aderarea României la Schengen, ambasadorul Matthijs van Bonzel a declarat: "În acest moment, aderarea nu este susţinută de Parlamentul olandez pentru că Parlamentul nu consideră că România a implementat toate cerinţele iniţiale pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene".
"România nu era pregătită în momentul aderării. Era pregătită din multe puncte de vedere, dar nu în cele esenţiale. Vorbesc aici de legislaţie, de sistemul judiciar, de funcţionarea lui, de eficienţă şi imparţialitate în modul de aplicare a legilor, de corupţia instituţională", a afirmat, într-un interviu la Realitatea TV, ambasadorul olandez.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Melania Trump nu respectă tradiţia: Prima doamnă nu se va întâlni cu Jill Biden la Casa Albă
-
Premierul român Marcel Ciolacu, primit la Downing Street de prim-ministrul britanic Keir Starmer
-
Ciolacu şi Ciucă se ceartă ca ţaţele: Când eşti neputincios, devii şi disperat şi nervos
-
Trump l-a nominalizat pe Pete Hegseth la Apărare: anti-NATO, anti-Europa, vedetă a talk-show-urilor Fox News
Totodată, Matthijs van Bonzel a subliniat faptul că există o legătură între Schengen şi respectarea standardelor UE.
"Unii politicieni au negat această legătură în cei trei ani de când mă aflu aici. Dar există o legătură foarte puternică. Legătura este următoarea: odată ce devii membru al UE şi îndeplineşti toate cerinţele impuse de acest statut şi poate nu toate statele le respectă în practică dar măcar încearcă să facă tot ce le stă în putinţă pentru a demonstra că situaţia este sub control. România a aderat fără să îndeplinească aceste cerinţe dar acum recuperează" ajungând la nivelul la care ar fi trebuit să fie în 2007, a precizat diplomatul.
"Am acceptat România doar cu această listă de sarcini fiind de deplin convinşi că va realiza toate aceste lucruri. Când citeşti raportul MCV (...) da, vedem progrese dar, nu, România nu a atins nivelul maxim. Odată ce va ajunge la acest nivel vom merge în Parlament şi le vom spune parlamentarilor noştri că România îndeplineşte toate condiţiile pe care ar fi trebuit să le îndeplinească atunci când a devenit ţară membră UE", a afirmat el.
Van Bonzel a explicat că printre lucrurile pe care România le mai are de îndeplinit se află confiscarea averilor ilicite, rata în prezent fiind de doar 10%.
Ambasadorul a mai spus că o altă nemulţumire a parlamentarilor olandezi este aceea că statul român nu a plătit compania olandeză care, în urmă cu şapte ani, a recuperat epava unei nave eşuate pe canalul Dunăre-Marea Neagră, deşi există şi un verdict al Camerei Internaţionale de Comerţ de la Paris.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 29 ianuarie, că România îndeplineşte toate criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen şi orice nelămuriri pe acest palier ţin de considerente pur politice, subliniind că rapoartele MCV pozitive arată o recunoaştere a eforturilor de consolidare internă.
”Europa poate garanta prosperitarea şi securitatea tuturor cetăţenilor săi, fără să atenteze la ceea ce a câştigat deja prin respectarea deplină a acestor acumulări. Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Aceasta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la Spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, în cadrul discursului susţinut la întâlnirea cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.
”Locul României este în Spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la Spaţiul Schengen, orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”, a mai spus Iohannis.
Pe 10 februarie, în cadrul vizitei la Paris, Iohannis a declarat, în cadrul conferinţei comune de la Palatul Elysee cu preşedintele Francois Hollande, că a solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen şi că şi-a exprimat încrederea că o astfel de decizie va fi adoptată curând.
Subiectul a fost abordat şi la întrevederea cu Angela Merkel, dar cancelarul nu a promis nimic.
Întrebată, în cadrul conferinţei de presă comune susţinută cu preşedintele Klaus Iohannis pe 26 februarie la Berlin, dacă consideră că o decizie privind aderarea României la Spaţiul Schengen poate fi luată până la sfârşitul acestui an, ţinând cont şi de rezultatele pozitive înregistrate în ultimul raport MCV, cancelarul Angela Merkel a declarat: "Ultimele rapoarte au fost pozitive şi considerăm că reformele vor fi implementate în continuare cu consecvenţă şi vom discuta despre paşii următori. Nu pot să promit nimic acum".
Citeşte şi:
Steinmeier, la Cotroceni: Trebuie găsită o soluţie care să permită progrese în aderarea la Schengen
Citeşte şi:
Iohannis: Contăm pe sprijinul Germaniei pentru identificarea unei soluţii privind Schengen. Merkel: Nu pot să promit acum - VIDEO
Citeşte şi:
Plevneliev, despre aderarea României şi Bulgariei la Schengen: O amânare continuă nu e corectă, nu merităm acest lucru
Citeşte şi:
Aurescu: Aderarea României şi Bulgariei la Schengen ar consolida lupta UE împotriva terorismului
Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.
Citește pe alephnews.ro: Neom, cel mai ambiţios proiect al Arabiei Saudite, se confruntă cu probleme. Directorul general a renunțat la funcție după șase ani
Citește pe www.zf.ro: Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Citește pe www.zf.ro: Cum a ajuns Adin Ross, un streamer controversat de 24 de ani, să fie menţionat de Trump ca unul dintre motivele victoriei. Adin Ross, prieten cu Andrew Tate, a dus la arestarea acestuia în România. El a vrut să îl viziteze în închsioare, dar i-a fost interzis accesul de autorităţile române
Citește și: Steinmeier, la Cotroceni: Trebuie găsită o soluţie care să permită progrese în aderarea la Schengen
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Alegătorii americani bărbaţi, superponderali, care nu au studii superioare, care nu au prieteni şi care sunt loviţi în masculinitatea lor, au înclinat balanţa în favoarea lui Donald Trump. Într-o analiză, New York Times, unul dintre cele mai importante ziare americane, spune că diviziunea pe diplome a devenit cea mai importantă diviziune în viaţa americană
Doi antreprenori români au adus un nou tip de casă în România, model pentru a cărui construcţie sunt necesare doar 30 de zile, iar montajul se realizează într-o singură zi
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Andreeea Bălan, apariție spectaculoasă la Protevelion 2025. Rochia a lăsat la vedere mult
PROSPORT.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe