ANALIZĂ AFP: În Balcani, cursa după aur generează temeri privind poluarea mediului

În România, grupurile canadiene Gabriel Resources şi Eldorado Gold speră să înceapă extracţia de aur în 2016.

Eldorado Gold intenţionează să deschidă o mină în 2016 şi în peninsula greacă Halkidiki.

Companiile promit mii de locuri de muncă şi miliarde de dolari ca investiţii în economiile însetate de capital.

Dar experţii şi opozanţii subliniază că minele sub cerul liber vor lăsa urme adânci în nişte regiuni pitoreşti.

"Spre deosebire de alte sectoare, industria minieră creează puţine locuri de muncă", a declarat pentru AFP analistul economic Răzvan Orăşanu.

La Roşia Montană (nord-vest), Gabriel Resources promite 5,2 miliarde de euro beneficii pentru România şi 900 de locuri de muncă în cei 16 ani cât va dura extracţia a 300 de tone de aur.

Mina, care va conduce la distrugerea a patru munţi şi va necesita aproximativ 12.000 de tone de cianuri pe an, presupune riscuri de poluare şi ameninţă galeriile miniere romane, potrivit experţilor.

"Această mină nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu va rezolva problemele economice şi sociale din regiune", a subliniat Academia Română, cea mai înaltă instanţă ştiinţifică a ţării.

Academia a enumerat 21 de argumente împotrivă, între care riscul unor seisme provocate de utilizarea explozibililor sau scurgeri dintr-un enorm lac de decantare.

"Acest proiect este prea sensibil pentru o ţară ca România, unde instituţiile nu sunt pregătite să gestioneze un eventual accident ecologic", a declarat pentru AFP analistul economic Cristian Grosu.

În aşteptarea unei autorizaţii de mediu de zece ani, proiectul a generat proteste sporadice.

Dar un proiect de lege adoptat în august de Guvern care ar permite companiei să ocolească legile pentru a-şi pune în aplicare planurile a declanşat un val de contestare fără precedent.

Duminică, peste 20.000 de români au ieşit în stradă pentru a-şi exprima opoziţia.

În Grecia, manifestaţii deseori violente au izbucnit împotriva proiectului Eldorado Gold de a săpa în apropiere de Olympiada, pământul natal al filosofului Aristotel.

Compania promite să investească un miliard de dolari până în 2016, una dintre cele mai mari investiţii private ale momentului într-o ţară în criză, şi să creeze 4.200 de locuri de muncă.

Locuitorii şi ecologiştii, cărora li s-a alăturat opoziţia de stânga, denunţă riscurile pentru mediu într-o regiune cunoscută pentru zonele sale istorice şi plaje.

Eldorado prevede o mină la Certej (vestul României) dar autorizaţia sa de mediu a fost contestată în justiţie de Guvern.

"Nu avem altă opţiune decât să aşteptăm decizia justiţiei", afirmă pentru AFP Nicolae Stanca, directorul filialei române a Eldorado, Deva Gold, asigurând că firma a respectat la literă legislaţia.

Eldorado vrea să extragă 50 de tone de aur şi promite 800 de locuri de muncă şi 3,5 miliarde de dolari beneficii pentru România.

Dacă în Halkidiki sau Roşia Montană locuitorii nu pot decât să îşi imagineze consecinţele unui dezastru ecologic, Baia Mare, oraş din nordul României, a cunoscut unul legat de aur, descris în perioada respectivă drept cel mai grav după Cernobîl.

În ianuarie 2000, circa 100.000 de metri cubi de apă amestecată cu cianură provenită din tratarea aurului s-au deversat într-un râu după ruperea unui baraj, contaminând grav Dunărea.

Grupul kazah SAT&Co vrea în prezent să deschidă o uzină de tratare a deşeurilor miniere închisă după accident.

"Am construit o nouă uzină de tratare a apelor şi am consolidat digul", a declarat pentru AFP directorul Sergiu Chircă, vorbind despre investiţii de 70 de milioane de dolari pentru extragerea a cinci tone de aur.

Dar primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, este ferm.

"Nu vrem repetarea catastrofei din 2000", a declarat el pentru AFP. "Este în joc viaţa oamenilor şi aceasta contează cel mai mult".