Angela Merkel este nemulţumită de inflexibilitatea lui Putin în privinţa situaţiei lui Navalnîi

În timp ce liderul opoziţiei ruse Alexei Navalny se află în comă indusă într-un spital aflat la doar câteva minute de biroul Angelei Merkel din Berlin, cancelarul german este preocupată de ceea ce ar trebui să facă în legătură cu Vladimir Putin.

Liderul german este deranjat de faptul că Putin nu a dat dovadă de flexibilitate, potrivit declaraţiei a doi înalţi funcţionari din anturajul cancelarului, care au cerut să îşi păstreze anonimatul.

Merkel este o punte de legătură către Occident pentru Putin şi îşi alege cu atenţie cuvintele. Dar tonul ei s-a schimbat. La mai puţin de două ore după ce medicii de la Berlin au stabilit că Navalny, un important critic al lui Putin, a fost probabil otrăvit, Merkel i-a cerut lui Putin „să investigheze pe deplin acest act, ca o chestiune urgentă”.

Viteza cu care a reacţionat cancelarul german, potrivit oficialilor, a fost menită să trimită către Kremlin un semnal despre modul foarte serios în care abordează Merkel această problemă. Aceasta se află în fruntea unei liste de nemulţumiri care include o crimă care a avut loc în plină zi într-un parc din Berlin vara trecută şi un atac cibernetic din 2015 asupra Bundestagului.

Fiind crescută în Germania de Est şi vorbitoare de rusă, Merkel a încercat să creeze un canal de comunicare cu Putin, care, în anii dinaintea prăbuşirii Zidului Berlinului în 1989, a servit ca locotenent KGB la Dresda.

Orice influenţă ar fi putut avea pare să se fi estompat în mare măsură.  Purtătorul de cuvânt al lui Putin s-a eschivat spunând că nu este nevoie să investigheze pentru că nu s-a dovedit încă că Navalny a fost otrăvit.

Preşedintele camerei inferioare a parlamentului Rusiei, Viaceslav Volodin, a sugerat că întregul episod ar putea fi „o provocare din partea Germaniei şi a altor membri ai UE care vizează crearea mai multor acuzaţii împotriva ţării noastre”.

O echipă medicală de la spitalul Charite din Berlin a declarat luni că a găsit urmele unui inhibitor de colinesterază, o enzimă esenţială pentru funcţionarea normală a sistemului nervos, chiar dacă substanţa specifică nu a fost încă identificată.

Cel puţin un parlamentar din partidul lui Merkel, Michael Brand, a cerut UE şi Berlinului să ia „măsuri mai dure pentru a opri creşterea numărului de asasinate comandate de stat”. Alţi oficiali din Berlin au declarat că este prea devreme pentru a vorbi despre sancţiuni.

„Desigur, acest lucru este foarte rău pentru relaţiile Rusiei cu Germania şi Europa”, a declarat într-un interviu Andrey Kortunov, directorul Consiliului rus pentru Afaceri Internaţionale. Kortunov a declarat că otrăvirea unei figuri proeminente a opoziţiei ar putea face Occidentul să vadă în acest act „un semn că Putin pierde controlul asupra situaţiei”.

În cazul în care tensiunea se amplifică, proiecte precum gazoductul Nord Stream 2 de sub Marea Baltică, pe care guvernul lui Merkel l-a apărat în faţa criticilor puternice din partea SUA şi a unor state membre UE, ar putea fi în pericol. Cazul lui Navalny ar putea înclina balanţa în cadrul UE, iar germanii ar putea fi forţaţi să facă concesii", a mai afirmat Kortunov.    

Lipsa de încredere dintre Merkel şi Putin durează din 2014, dar a fost amplificată şi de alte evenimente mai recente. În luna mai, Merkel a numit presupusa implicare a Rusiei într-un atac cibernetic din 2015 asupra reţelei informatice a Bundestagului „revoltătoare”. Între timp, procurorii germani au emis acuzaţii penale pentru uciderea unui bărbat georgian în plină zi în parcul Tiergarten în luna august a anului trecut, care se pare că are ca autori agenţi de stat ruşi.

Această execuţie în stil mafiot a fost subiectul ultimei întâlniri a lui Merkel cu Putin, la summitul din decembrie despre Ucraina, de la Paris. La acea vreme, Merkel şi-a repetat cererea de asistenţă juridică din partea Rusiei, iar Putin a fost de acord. După subliniază însă oficialii germani, niciun astfel de ajutor nu a fost primit şi nici nu mai este aşteptat acum.