Branduri din domeniul modei încalcă legislaţia muncii în Europa de Est, acuză un ONG

Potrivit publicaţiei britanice, care citează un adevărat rechizitoriu întocmit de către ONG-ul Clean Clothes Campaign împotriva unora dintre cele mai mari nume din lumea modei - inclusiv mărci de lux ca Prada şi Hugo Boss -, aproximativ trei milioane de muncitori din Slovacia şi până în Georgia fac parte din "din curtea din spate a muncii ieftine a brandurilor vest-europene de modă".

Femeile, cel mai adesea angajate în domeniu pentru firme mari, sunt obligate frecvent să muncească peste program sau să renunţe la concediu pentru a obţine salariile de bază al căror nivel este cu mult sub nivelul de subzistenţă, denunţă ONG-ul. Bettina Musiolek, una dintre autoarele raportului, a declarat că această cercetare spulberă mitul potrivit căruia "Made in Europe" înseamnă corectitudine - o percepţie consolidată, în opinia sa, după dezastrul de la Rana Plaza, în Bangladesh.

Grupul acuză sponsorul Adidas al Campionatului Mondial de Fotbal că profită de nereglementarea drepturilor muncii în Georgia. Compania germană, care a vândut produse de tip sport în valoare de 14,5 miliarde de euro anul trecut, este suspectată că procură haine din această ţară, în care muncitorii sunt plătiţi cu cinci euro pentru o zi de muncă de opt ore. Aceşti muncitori au semnalat că sunt intimidaţi la locul de muncă, unde sunt nevoiţi să ceară permisiunea să meargă la toaletă şi unde sunt supuşi unor presiuni să nu-şi ia concedii medicale când se îmbolnăvesc.

Adidas a declarat că nu are "vreo producţie autorizată în Georgia". Întrebat dacă desfăşoară producţie neautorizată, prin intermediul unuia dintre antreprenorii săi turci, un purtător de cuvânt a declarat că, "la Adidas Group, investigăm toate plângerile pe care le primim, inclusiv solicitarea Clean Clothes Campaign de a dezvălui detalii despre fabrici incluse în investigaţia acesteia".

Un purtător de cuvânt Inditex, firma de retail din spatele Zara, a declarat că societatea se află în contact cu Clean Clothes Campaign pentru a putea "investiga afirmaţiile şi a adopta măsuri adecvate pentru a le aborda".

Potrivit publicaţiei, investigatorii au găsit muncitori plăţi cu sume mai mici decât salariul minim în patru ţări, inclusiv în Bulgaria şi România, state membre UE din 2007. În Bulgaria, o ţară în care aproape jumătate din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei, unii dintre muncitorii cu normă întreagă primeau salarii de 129 de euro, cu mult sub salariul minim prevăzut în 2013, de 159 de euro. În România, unii muncitori cu normă întreagă au declarat că primeau 124 de euro pe lună, cu 55 de euro mai puţin decât salariul minim, de 179 de euro.

"I-am spus şefului meu că uneori nu fac norma minimă dacă nu vin sâmbăta, iar el mi-a răspuns «atunci vino şi duminica»", le-a declarat un muncitor român investigatorilor, potrivit publicaţiei britanice.

Muncitorii afirmă că luptă zi de zi pentru supravieţuire, mănâncă ceea ce cultivă, împrumută bani şi doar visează la concedii. "Avem noroc că ne cultivăm singuri legumele în sat, iar vara ai ce să mămânci. Însă iarna viaţa este foarte grea", a declarat un muncitor moldovean. În Republica Moldova, săptămâna de muncă de şase zile este un lucru obişnuit pentru muncitori care produc haine pentru firme ca Primark şi Tesco. Doar una din trei fabrici investigate plăteşte ore suplimentare pentru muncă sâmbăta.

Potrivit The Guardian, în România, muncitori care produc haine pentru Zara şi H&M au declarat că pot să câştige salariul minim doar dacă efectuează ore suplimentare şi pe timpul concediilor. Orele suplimentare nu apar pe fluturaşii de salariu.

În Georgia, muncitori care au spus că fabrică tricouri pentru Adidas au declarat că sunt supuşi unor presiuni dure să nu-şi ia concedii de odihnă. Ei denunţă intimidări din partea conducerii şi afirmă că se confruntă cu probleme de sănătate din cauza condiţiilor neadecvate privind încălzirea şi aerul condiţionat.

ONG-ul a chestionat 316 muncitori din zece ţări şi a precizat că muncitorii au văzut etichetele mărcilor, ceea ce a ajutat organizaţia să stabilească legături în lanţul de aprovizionare. Însă unele mărci au declarat că nu au niciun rol sau au un rol marginal. Tesco a anunţat că a încetat să mai cumpere haine din Republica Moldova în urmă cu un an, iar un purtător de cuvânt Primark a declarat că firma procură doar un procent mic din bunuri din această ţară şi că va "investiga orice probleme sesizate imediat".

H&M a respins orice acuzaţii potrivit cărora muncitorii săi ar câştiga doar 0,50 euro pe oră pentru a broda o bluză. "Credem că este o viziune depăşită cea potrivit căreia companiile străine trebuie să stabilească ce înseamnă salariu de subzistenţă", a afirmat compania într-un comunicat. "Problema orelor suplimentare nu este specifică furnizorilor H&M, ci este una dintre cele mai comune provocări în industria textilă", a adăugat ea.

"Unele dintre acuzaţii au fost clarificate în trecut", afirmă Hugo Boss într-un comunicat, adăugând că "unele dintre ele nu pot fi asociate partenerilor noştri". Firma a refuzat să facă alte comentarii fără să aibă informaţii detaliate despre fabrici. Prada nu a răspuns solicitărilor de a comenta pentru The Guardian, mai precizează publicaţia britanică.