Comisia Europeană propune o intervenţie de urgenţă pe piaţă pentru a reduce facturile la energie

UE se confruntă cu efectele unei neconcordanţe grave între cererea şi oferta de energie, în mare parte din cauza utilizării continue ca armă a resurselor energetice de către Rusia.

Pentru a reduce presiunea sporită pe care această situaţie o exercită asupra gospodăriilor şi întreprinderilor europene, Comisia propune măsuri excepţionale de reducere a cererii de energie electrică, care vor contribui la reducerea costului energiei electrice pentru consumatori, precum şi măsuri de redistribuire a excedentului de venituri din sectorul energetic către consumatorii finali. Acest lucru este urmarea măsurilor convenite anterior privind umplerea instalaţiilor de stocare a şi reducerea cererii de gaze naturale în vederea pregătirii pentru iarna următoare.

Primul răspuns pentru a face faţă preţurilor ridicate este reducerea cererii. Acest lucru poate avea un impact asupra preţurilor energiei electrice şi poate avea un efect global de calmare a tensiunilor de pe piaţă. Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producţia energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra preţului, Comisia propune obligaţia de a reduce consumul de energie electrică cu cel puţin 5 % în timpul orelor de vârf selectate.

Statele membre vor trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preţ preconizat, şi să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf.

Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puţin 10% până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensaţii financiare. Reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o reducere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii.

Comisia propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, şi anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară şi lignitul, care furnizează energie electrică în reţea la un cost mai mic decât nivelul preţului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi.

Aceşti producători inframarginali au realizat venituri excepţionale, cu costuri de funcţionare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creşterea preţului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 EUR/MWh. Acest lucru va permite producătorilor să îşi acopere costurile de investiţii şi de funcţionare fără a afecta investiţiile în noi capacităţi, în conformitate cu obiectivele noastre privind energia şi clima pentru 2030 şi 2050.

Veniturile care depăşesc plafonul vor fi colectate de guvernele statelor membre şi utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să îşi reducă facturile. Statele membre care comercializează energie electrică sunt încurajate, în spiritul solidarităţii, să încheie acorduri bilaterale pentru a partaja o parte din veniturile inframarginale colectate de statul producător în beneficiul utilizatorilor finali din statul membru cu o producţie scăzută de energie electrică. Astfel de acorduri trebuie să fie încheiate înainte de 1 decembrie 2022 în cazul în care importurile nete de energie electrică ale unui stat membru dintr-o ţară vecină sunt de cel puţin 100 %.

În al treilea rând, Comisia propune o contribuţie de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activităţile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale şi al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuţie limitată în timp ar menţine stimulentele pentru investiţii pentru tranziţia verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creştere de 20 % faţă de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre şi redirecţionate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate şi industriile mari consumatoare de energie. De asemenea, statele membre pot finanţa proiecte transfrontaliere în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU sau pot utiliza o parte din venituri pentru finanţarea comună a măsurilor de protejare a ocupării forţei de muncă sau de promovare a investiţiilor în sursele regenerabile de energie şi în eficienţa energetică.

Comisia va continua, de asemenea, să caute alte căi pentru a reduce preţurile pentru consumatorii şi industria europeană şi pentru a reduce presiunea de pe piaţă.