Discuţii în secret şi mize mari: Cum a fost încheiat acordul istoric de schimb de prizonieri dintre Rusia şi Occident

Negocierile din culise dintre Rusia, SUA şi patru ţări europene s-au intensificat la începutul acestui an, înainte de a deveni mai frecvente în ultimele săptămâni, pe măsură ce un acord final devenea vizibil pentru toate părţile.

Aceste negocieri, care au condus la cel mai mare acord de după Războiul Rece, au fost uneori febrile şi dificile. De asemenea, ele au avut loc în timp ce tensiunile dintre SUA şi Rusia au crescut din cauza războiului din Ucraina, arată o cronologie realizată de BBC.

„A fost punctul culminant al mai multor runde de negocieri complexe şi minuţioase pe parcursul a foarte, foarte multe luni", a declarat Jake Sullivan, consilierul american pentru securitate naţională care a jucat un rol esenţial în acord.

Momentul în care Rusia s-a declarat deschisă negocierilor

Oficiali de rang înalt de la Casa Albă au furnizat joi o cronologie detaliată a evenimentelor care au condus la acordul istoric. Potrivit acestora, primul indiciu că Moscova ar fi fost deschisă la o înţelegere a apărut în toamna anului 2022.

SUA şi Rusia au negociat eliberarea lui Brittney Griner, vedeta americană de baschet care a fost arestată pentru posesie de ulei de canabis şi trimisă într-o colonie penală rusă. Aceasta a fost arestată mai târziu în 2022, într-un schimb cu traficantul de arme rus Viktor Bout.

În timpul acelor negocieri, Rusia a precizat că dorea să obţină eliberarea asasinului Vadim Krasikov, care a fost condamnat la închisoare pe viaţă în Germania pentru că a împuşcat mortal un bărbat într-un parc aglomerat din Berlin, la ordinele Kremlinului.

Eliberarea lui Krasikov în schimbul lui Navalnîi

Sullivan i-a spus omologului său german că Rusia militează pentru eliberarea lui Krasikov şi a întrebat dacă Berlinul ar lua în considerare eliberarea acestuia în schimbul lui Alexei Navalnîi – opozantul lui Vladimir Putin.

Cu toate acestea, Germania a fost reticentă în a elibera un asasin plătit.

Pe de altă parte, Washingtonul nu l-a dorit doar pe Navalnîi, ci şi pe Paul Whelan, un fost puşcaş marin care a fost încarcerat pentru spionaj în Rusia în 2018.

La sfârşitul lunii martie 2023, Evan Gershkovich, un reporter al Wall Street Journal, a fost arestat de agenţii de informaţii ruşi în timp ce se afla într-o călătorie de reportaj. Acesta fusese condamnat recent de un tribunal rus la 16 ani de închisoare, pedeapsa fiind considerată motivată politic.

SUA au contactat direct Rusia. Comunicarea a început apoi în mod serios, au declarat oficialii de la Casa Albă, iar miniştrii lor de externe respectivi au vorbit la telefon.

În momentul în care negocierile ajunseseră într-un impas, SUA au ajuns să înţeleagă că eliberarea asasinului Krasikov era esenţială pentru orice acord de succes, după ce ofertele pentru Rusia, care nu îl includeau pe asasinul în vârstă de 58 de ani, au fost întotdeauna respinse, notează BBC.

Realizarea acordului, în mâinile Germaniei

Orice acord potenţial, potrivit oficialilor de la Casa Albă, depindea în mod absolut de eliberarea lui Krasikov de către Germania.

Poziţia Moscovei, în cele din urmă, a fost că spionii săi încarceraţi ar trebui să fie returnaţi în schimbul americanilor pe care îi acuză de spionaj.

În acest sens, SUA au încercat să găsească mai mulţi spioni ruşi deţinuţi de aliaţii săi care ar putea face parte dintr-o înţelegere majoră. Astfel, BBC notează că oficialii americani, diplomaţii şi personalul CIA au început să caute guvernele prietene care sunt dispuse să elibereze prizonierii care corespund descrierii făcute de Moscova.

În luna februarie a acestui an, cancelarul german Olaf Scholz s-a întâlnit cu preşedintele Biden la Casa Albă. Conform relatării făcute joi de oficialii de la Casa Albă, aceştia au discutat opţiunile pentru un schimb care să includă toate persoanele-cheie - Krasikov, Navalnîi, Whelan, Gershkovich.

Au existat semnale pozitive şi din partea Rusiei. Într-un interviu acordat fostului prezentator al Fox News, Tucker Carlson, la începutul lunii februarie, Vladimir Putin nu a exclus „posibilitatea ca Gershkovich să se întoarcă în ţara sa natală”. Acesta a fost primul semn că Moscova era deschisă la o înţelegere.

Punctul de cotitură al realizării acordului

În momentul în care lucrurile se îndreptau într-o direcţie bună şi urma să se facă o ofertă Rusiei, potenţialul acord eşuează în mod tragic: Alexei Navalnîi – care era inclus în condiţiile acordului de schimb de prizonieri – a murit în închisoare.

Deşi nu se ştia aproape nimic despre negocieri la momentul morţii sale, colega Navalnîi, Maria Pevchikh, a declarat public că acesta a fost aproape de a fi eliberat în schimbul lui Krasikov. În replică, ulterior, Kremlinul a negat această informaţie.

Din această cauză, potenţialul acord a trebuit să fie restructurat, iar SUA şi Germania s-au regrupat.

Olaf Scholz a dat undă verde

La mijlocul lunii februarie, Kamala Harris a participat la Conferinţa de securitate de la München, unde a subliniat cancelarului Scholz importanţa eliberării lui Krasikov.

Apoi, în primăvară, noul acord, care nu-l mai includea pe Navalnîi, a luat formă la Casa Albă. În iunie, Berlinul a fost de acord să îl schimbe pe Krasikov.

„Pentru tine, voi face asta", i-a spus cancelarul german Olaf Scholz preşedintelui Biden, afirmă Sullivan.

Acordul a fost înaintat Rusiei şi, la mijlocul lunii iulie, a acceptat termenii şi eliberarea celor de pe listă aflaţi în închisorile ruseşti.

Acordul de amploare a implicat 24 de prizonieri şi cel puţin şase ţări, iar asasinul rus Vadim Krasikov s-a dovedit a fi pivotul acordului.