Politicianul republican Mike Rogers, nemulţumit de pasivitatea SUA faţă de Rusia, vrea modificarea sistemului antirachetă

Mike Rogers, politician republican şi preşedinte al Subcomisiei pentru Forţe Strategice din Camera Reprezentanţilor, a exprimat preocupare, vineri, în legătură cu incapacitatea Administraţiei Barack Obama de a răspunde presupuselor încălcări de către Rusia a Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

"Vreau să fiu foarte clar: dacă Administraţia Obama va răspunde cu seriozitate încălcării de către Rusia a Tratatului INF, va avea susţinerea mea. Dacă nu, acest eşec nu va opri subcomisia pe care o conduc să ceară investiţii şi modificări politice privind apărarea antirachetă, forţele nucleare şi capacităţile spaţiale, în scopul apărării intereselor Statelor Unite şi pentru a trimite lui Vladimir Putin şi aliaţilor noştri mesaje foarte clare", a declarat Mike Rogers, care nu a mai candidat pentru un nou mandat în Camera Reprezentanţilor în scrutinul parţial desfăşurat în noiembrie.

Mike Rogers a făcut aceste declaraţii în contextul în care Pentagonul a anunţat intenţia de a reconfigura sistemele de rachete strategice din Europa ca reacţie la dezvoltarea de către Rusia a unui nou tip de rachetă de croazieră, care, potrivit SUA, ar încălca prevederile Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), din anul 1987.

Citeşte şi: Lavrov acuză SUA de duplicitate: Relaţiile Rusia-NATO traversează cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece

Rusia este acuzată că a testat o rachetă cu raza de acţiune de circa 1.000 de kilometri, dar care, modificată, poate atinge distanţa de 2.000-3.000 de kilometri.

Statele Unite şi Rusia se acuză reciproc de mult timp de încălcarea prevederilor Tratatului INF. Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri.

În urmă cu câteva luni, Ministerul rus de Externe respingea acuzaţiile SUA privind încălcarea Acordului INF, precizând însă că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia ar putea fi o încălcare directă a Tratatului.

Declaraţiile oficialilor americani conform cărora Rusia a încălcat Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF) sunt lipsite de fundament, a comunicat în august Ministerul rus de Externe. "Acuzaţiile sunt lipsite de fundament, la fel ca toate celelalte acuzaţii făcute în ultima vreme de Washington la adresa Moscovei", precizează diplomaţia rusă. "Avem multe nemulţumiri faţă de Statele Unite privind acest Tratat. Acestea se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune şi în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră", adaugă Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenţiei în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenţionează să le instaleze în Polonia şi România în cadrul sistemului antibalistic, explica Ministerul rus de Externe. "Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF", sublinia Moscova.

În replică, Preşedinţia Statelor Unite a dat asigurări că sistemul de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat pe 1 februarie 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.