Rusia aşteaptă ca SUA să renunţe la planul sistemului antirachetă după acordul cu Iranul

Potrivit lui Lavrov, Moscova aşteaptă ca Administraţia Barack Obama să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaţionale.

Lavrov a amintit că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană.

"De aceea, astăzi le-am atras atenţia colegilor noştri americani asupra acestui fapt şi aşteptăm o reacţie", a declarat marţi Lavrov.

"Este clar că acordul cu Iranul va influenţa situaţia generală în Orientul Mijlociu, în nordul Africii şi în zona Golfului Persic", a spus şeful diplomaţiei ruse, potrivit agenţiei TASS.

Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, marţi, la un acord privind programul nuclear iranian.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.