Schimbările climatice: ONU trage un semnal puternic de alarmă în privinţa emisiilor. Cum se prezintă rapoartele

Raportul arată că promisiunile ţărilor nu vor reuşi să menţină creşterea medie a temperaturii globale sub 1,5°C în acest secol.

Analiza UNEP sugerează că lumea este pe cale să se încălzească cu aproximativ 2,7C, cu efecte extrem de distructive.

Există însă speranţa că, dacă se ating obiectivele de zero emisii nete pe termen lung, temperaturile pot fi reduse semnificativ.

Cu doar câteva zile înainte de deschiderea conferinţei internaţionale COP26 de la Glasgow, un alt raport ştiinţific privind schimbările climatice reprezintă "un alt semnal de alarmă zguduitor", potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres.

Un studiu al World Meteorological Organization prezentat recent arată că gazele cu efect de seră au atins un nou maxim anul trecut, în ciuda pandemiei.

Aflat la cea de-a 12-a ediţie, raportul UNEP analizează contribuţiile determinate la nivel naţional sau planurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pe care ţările le-au prezentat la ONU înainte de COP.

Aceste promisiuni sunt valabile până în 2030 şi au fost prezentate de 120 de ţări. De asemenea, UNEP a luat în considerare şi alte angajamente de reducere a gazelor cu efect de seră care nu au fost încă prezentate în mod oficial.

Raportul constată că, adunate împreună, planurile reduc emisiile de gaze cu efect de seră în 2030 cu aproximativ 7,5 % faţă de angajamentele anterioare, asumate în urmă cu cinci ani.

Acest lucru nu este nici pe departe suficient pentru a menţine la vedere pragul de 1,5 grade Celsius, spun oamenii de ştiinţă care au întocmit studiul.

Pentru a menţine pargul de 1,5 grade ar fi nevoie de reduceri de 55% până în 2030. Aceasta înseamnă că planurile actuale ar trebui să aibă niveluri de şapte ori mai mari pentru a rămâne sub limită.

"Pentru a avea o şansă de a limita încălzirea globală la 1,5C, avem la dispoziţie opt ani pentru a reduce aproape la jumătate emisiile de gaze cu efect de seră: opt ani pentru a elabora planurile, a pune în aplicare politicile, a le implementa şi, în cele din urmă, a realiza reducerile", a declarat Inger Andersen, director executiv al UNEP.

Potrivit autorilor, cu angajamentele actuale, lumea s-ar încălzi cu 2,7 grade Celsius în acest secol, un scenariu pe care Antonio Guterres îl numeşte o "catastrofă climatică".

El consideră că raportul evidenţiază eşecul liderilor politici.

"Diferenţa de emisii este rezultatul unei diferenţe de leadership", a declarat el la lansarea studiului. "Dar liderii încă mai pot face ca acest lucru să fie un punct de cotitură către un viitor mai verde, în loc de un punct de trecere către o catastrofă climatică".

După cum sugerează Guterres, există câteva semne de speranţă în raport. Aproximativ 50 de ţări, plus UE, s-au angajat să atingă un obiectiv net zero pentru mijlocul acestui secol. Aceste strategii acoperă peste jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră.

Analiza UNEP constată că, dacă aceste planuri ar fi puse în aplicare integral, s-ar putea reduce cu 0,5 grade Celsius creşterea temperaturii până în 2100.

Astfel, nivelul creşterii temperaturii globales-ar reduce la 2,2 grade, ceea ce ar avea efecte dramatice şi mortale din cauza încălzirii, dar ar fi un pas în direcţia bună, faţă de direcţia în care se îndreaptă lumea în prezent.

Problema, însă, este că multe dintre aceste obiective net zero sunt ambigue, spun autorii - în special în rândul celor mai bogate 20 de naţiuni din lume, unde o duzină de planuri pe termen lung ar fi destul de vagi.

Multe dintre ele amână reduceri semnificative până după 2030, ceea ce ridică îndoieli serioase cu privire la posibilitatea de a realiza cu adevărat peste doar 20 de ani.