O nouă familie de reptile mezozoice din Transilvania a fost descoperită de cercetătorii UBB

O nouă familie de reptile mezozoice care a trăit în urmă cu 70 de milioane de ani în Transilvania a fost descoperită de cercetătorii UBB, după găsirea unei şopârle de 20 de centimetri la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Urmărește
1532 afișări
Imaginea articolului O nouă familie de reptile mezozoice din Transilvania a fost descoperită de cercetătorii UBB

O nouă familie de reptile mezozoice din Transilvania a fost descoperită de cercetătorii UBB

Potrivit unui comunicat transmis, joi, de UBB, şopârla descoperită la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, a vieţuit pe un uscat insular, numit Insula Haţeg, din dispărutul Ocean Tethys.

”Paleontologii UBB Cluj-Napoca şi ai Muzeului Ţării Crişurilor Oradea au publicat rezultatele cercetării fosilelor unei şopârle care dovedeşte prezenţa unei noi familii de reptile denumite de către aceştia Barbatteidae. Şopârla descoperită la Oarda de Jos, lângă Alba Iulia, încadrată într-un nou gen şi nouă specie, a fost denumită Oardasaururs glyphis. Ea atingea în jur de 20 cm lungime şi a vieţuit la finele Mezozoicului în Cretacic, acum circa 70 milioane de ani, pe un uscat insular, numit Insula Haţeg, din dispărutul Ocean Tethys, care ocupa la acea vreme o bună parte a Transilvaniei actuale”, se arată în comunicat.

Prof. dr. Vlad Codrea de la UBB Cluj-Napoca arată în comunicat că descoperirea este remarcabilă atât prin poziţia sistematică a fosilei, nouă pentru ştiinţă, cât şi prin faptul că îmbogăţeşte biodiversitatea Insulei Haţeg de la final de Mezozoic.

”Este o dovadă a faptului că mai sunt încă suficiente elemente de cunoaştere care pot fi adăugate acestui uscat insular, de faimă mondială prin evoluţia lumii vii care l-a caracterizat. Această mică şopârlă a vieţuit în umbra dinozaurilor specifici acestei insule, parte dintre ei celebri prin faptul că au devenit pitici pe parcursul istoriei lor din cauza vieţii în mediul insular. Dacă şopârla de la Oarda nu impresiona prin dimensiuni, fiind mai degrabă mică, o formă înrudită denumită Barbatteius, definită de aceiaşi cercetători, ajungea la nu mai puţin de 80 de centimetri lungime”, a spus Codrea.

La rândul său, dr. Márton Venczel, de la Muzeul Ţării Crişurilor, afirmă că ceea ce este caracteristic acestei noi şopârle ”este sculptura foarte evidentă a acoperişului cranian, cu creste separate de şanţuri care imprimă celui care priveşte imaginea generală a unei scrieri”.

”De aici vine denumirea speciei de glyphis, care înseamnă cu scriere, prin sculptare”, spune Venczel.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici