Ambasadorul rus la Bucureşti, Valeri Kuzmin, despre Cuminţenia Pământului: Suntem nevoiţi să facem faţă unui val de isterie xenofobă

''Povestea este simplă, ca un ou, ca pâinea. Când am ajuns aici era perioada concediilor. De câte ori treceam prin Piaţa Victoriei spre vizitele pe care le făceam colegilor din corpul diplomatic, vedeam această fotografie uriaşă pe faţada clădirii guvernului. Eu nu înţeleg bine româneşte şi mi-am întrebat colegii despre ce este vorba. Şi mi-au spus că este o campanie naţională pentru strângerea de fonduri ca să se cumpere această statuie a lui Brâncuşi, ca un semn de recuperare a moştenirii naţionale. Le-am spus, foarte bine, de ce nu, să arătăm că susţinem această campanie. Dar, mi-au spus că din păcate pe reţelele de socializare, campania este însoţită de un fel de videoclip care pleacă de la presupunerea că nimic bun nu poate să apară dinspre Rusia. Şi în acest context în mod particular au învinuit Rusia Dumnezeu ştie pentru ce. Aşa că am simţit că trebuie să avem şi noi o opinie în această privinţă, tot pe reţelele de socializare'', a detaliat ambasadorul într-un interviu acordat Digi24.

El a precizat că nu poate spune că a fost iniţiativa sa personală, ci a fost un grup din ambasadă, pe ale cărui sfaturi şi donaţii s-a bazat - ''modeste, dar simbolice''.

''Iar, ca rezultat, din păcate, până acum, chiar dacă nu am primit vreo dovadă că ar fi ceva neprietenos în filmul nostru, suntem nevoiţi să facem faţă unui fel de val de isterie, cu elemente care pot fi descrise drept xenofobe. Ni s-a spus că nu avem dreptul la o opinie. Pretextul lor era că acel film mai lung, neprietenos, era o iniţiativă privată, iar iniţiativa noastră ar fi una oficială. Nu este una oficială, este o reacţie umană firească la evenimentele care au loc. Dacă un popor adună bani să îşi răscumpere moştenirea, ne exprimăm solidaritatea. Nimeni nu este împotriva unui astfel de lucru. Dar dacă este însoţită (campania, n.r.) de provocări, de sentimente neprietenoase împotriva ţării mele, nu pot sta deoparte. Trebuie să îmi exprim opinia'', a motivat Kuzmin.

Pe de altă el a menţionat că nimeni nu i-a spus până în prezent ''ce anume a fost neprietenos în adevăratul sens al cuvântului, nu la emoţiile cuiva în mod personal sau ale unui anume grup'' în materialul video al Ambasadei.

''Vă pot spune că până acum am discutat deja despre această chestiune, m-am familiarizat cu ea nu doar de pe reţelele de socializare, dar am vorbit personal cu mai mulţi oameni. Şi nu am auzit comentarii de genul celor pe care le aud pe reţelele de socializare. Că este un act neprietenos, umilitor şi aşa mai departe. După părerea mea, dacă vrem să învăţăm ceva despre partenerii şi vecinii noştri, despre poziţia lor, trebuie să le lăsăm înainte de toate dreptul să îşi exprime opinia'', a adăugat el.

Întrebat de ce încă mai simte Rusia nevoia să ne înveţe istorie, Valeri Kuzmin a replicat că România nu ar trebui să ia acest film drept o declaraţie oficială semnată şi parafată a Rusiei.

''Vă pot dezvălui un secret: i-am rugat pe prietenii noştri din România să facă o contrainterpretare, dacă vreţi (la campania Cuminţenia Pământului ''Ultimul tren'', n.r.). Nu vă spun că aceasta este o interpretare perfectă a istoriei. Aceasta este o interpretare a prietenilor noştri din România drept una pozitivă. Repet, nu este o poziţie formală a Rusiei, nu este poziţia unei adunări de istorici, a unei comisii comune, este opinia mea. Imaginaţi-vă că istoria nu ştie la condiţional sau modul subjonctiv, imaginaţi-vă că armata română nu s-ar fi alăturat alianţei împotriva imperiului turc, în acel război. Poate că prima recunoaştere internaţională a independenţei României ar fi fost amânată, poate până la începutul primului război mondial'', a detaliat el.

Ambasada Rusiei a anunţat recent o contribuţie ''modestă'' de 100 de euro pentru Cuminţenia Pământului, demers însoţit de un clip-replică la cel realizat de Papaya Advertising, care face referire la instaurarea comunismului, reprezentanţa diplomatică susţinând că România s-a reconstruit economic şi social cu ajutorul Uniunii Sovietice.

''Istoria adevărată n-a fost scrisă de actori pe un platou de filmare. Istoria adevărată a fost scrisă cu sânge pe câmpul de luptă. Primul Război Mondial - armata rusă şi armata română luptă împreună pentru independenţa României. Al Doilea Război Mondial - armata sovietică şi armata română luptă împreună pentru independenţa Europei. Industrializarea României - România se reconstruieşte economic şi social cu ajutorul Uniunii Sovietice. Copiii trebuie să înveţe istoria adevărată. Ambasada Federaţiei Ruse în România donează pentru Cuminţenia Pământului. România trebuie să îşi recupereze valorile, copiii trebuie să înveţe istoria adevărată'', se arată în videoclip.