ANALIZĂ: Traian Băsescu, preşedintele-jucător, părăseşte după un deceniu corabia "România"

Cu ocazia câştigării alegerilor în 2004, în faţa lui Adrian Năstase, AFP îl numea pe Traian Băsescu "un lup de mare, convertit la politică".

"Măi, Adriane, ce blestem o fi pe poporul ăsta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foşti comunişti? În 15 ani nu a apărut unul să vină din lumea asta, să nu fi fost târât de năravurile comunismului, să nu fi fost afectat de nimic", spunea Băsescu în campania electorală, prefigurând atitudinea atipică pe care o va avea şi ca preşedinte al României.

Tot el avertiza, într-un fel inedit, în campanie: "Pe mine nu mă distrugeţi! În Piaţa Victoriei, la ţepe, după 28 noiembrie!".

Citeşte şi: Traian Băsescu prezintă BILANŢUL celor 10 ani de mandat: Conferinţă de presă la Cotroceni, sâmbătă, la ora 18:00

Ajuns la Palatul Cotroceni, preşedintele ales cu votul a cinci milioane de români, fără a şti prea multă diplomaţie, cu o limbă engleză la fel de stângace ca şi a predecesorului său, Ion Iliescu, a început un proces de transformare continuă. În 2005 şi-a schimbat chiar şi frizura, cunoscuta "şuviţă" dispărând, la sugestia soţiei sale, aşa cum singur mărturisea, după ce, cu ocazia mai multor vizite externe, vîntul i-a răvăşit tunsoarea, stârnind zîmbete printre cei din jur.

Citeşte şi: FOCUS: Mandatul preşedintelui-jucător, cinci ani de furtună pe uscat

Citeşte şi: FOCUS:Băsescu şi Parlamentul – viziuni diferite, război total

Comandant de navă, ministru, lider de partid, primar, Traian Băsescu ajungea în 2004 în cea mai importantă funcţie în stat şi avea să construiască, din acel moment, un nou model de preşedinte, pentru următorii zece ani, în totală contradicţie cu ceilalţi preşedinţi ai României post-revoluţionare, Ion Iliescu şi Emil Constantinescu.

Citeşte şi: Iohannis depune jurământul duminică. Şedinţa solemnă a Parlamentului începe la ora 12.00

Costumele au început să se aşeze mai bine pe el fără însă a deveni un succes estetic, mersul şi atitudinea, în momente de protocol, au devenit din ce în ce mai ferme. Cu toate acestea, chiar şi după zece ani a rămas la fel de diferit de cei din jur, apărând cu o atititudine relaxată, cu mâinile în buzunar şi fără prea mare legătură cu protocolul, alături de Barack Obama şi David Cameron, la Summit-ul NATO din Ţara Galilor.

A avut şi probleme de sănătate, dar nu şi-a delegat atribuţiile nici în momentul intervenţiilor care au necesitat anestezie generală. A suferit două intervenţii chirurgicale, de hernie de disc şi tiroidă. Chiar şi la ieşirea din Spitalul Militar, după una dintre operaţii, a făcut glume cu personalul medical, în stilul caracteristic.

A fost preşedintele care nu a plecat în nicio vacanţă în afara ţării. Toatre concediile şi le-a petrecut pe litoral, la Neptun sau pe Valea Prahovei, în vilele de protocol. În primii ani îi erau alături în vacanţe oameni politici apropiaţi, spre final, s-a retras alături de familie.

Mandatele lui Traian Băsescu au însemnat o viaţă politică internă foarte activă, de care nu a stat departe, cu alianţe între liberali şi democraţi, între democraţi şi social-democraţi, între liberali şi social-democraţi, dar şi o luptă constantă cu premierii Călin Popescu Tăriceanu şi Victor Ponta, cu care a ajuns într-un război instituţional şi politic şi din care insultaele cu accente groase nu au lipsit.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Relaţia preşedinte-premier, un conflict constant în deceniul Traian Băsescu

A fost preşedintele "altfel", care s-a aşezat la masă, în restaurant şi a ciocnit un pahar de vin cu un cunoscut patron de club sportiv, plecând apoi la volanul maşinii, dar şi preşedintele care a apărut pe scenă, la un festival, alături de o persoană controversată, Bercea Mondial, condamnat ulterior la ani grei de închisoare. A fost preşedintele care nu a ezitat să îşi cheme partidul la Palatul Cotroceni, pentru discuţii sau pentru luarea de decizii politice, încălcând, astfel, cutuma constituţională potrivit căreia preşedintele României nu este implicat politic.

De altfel, implicarea preşedintelui în viaţa politică a fost unul dintre motivele pentru care a fost suspendat din funcţie. Traian Băsescu a avut o interpretare personală a prevederilor Constituţiei: şeful statului nu poate fi membru de partid, pe perioada în care se află în fruntea ţării, dar poate avea opţiuni politice, aşa cum are drept de vot, ca orice cetăţean.

Citeşte şi: FOCUS: Băsescu şi Guvernul – cinci ani de dispută ineficientă

Cu această convingere, a participat la Congrese de partid şi chiar şi şi-a exprimat, în campaniile electorale, de la tribuna Palatului Cotroceni, sau în emisiuni TV, opţiunea politică pentru o formaţiune politică, susţinerea sau dezacordul faţă de un candidat înscris în cursa electorală. Finalul celui de al doilea mandat asociat cu lipsa oricărei preocupari legate de eventuale repercusiuni i-a accentuat implicarea în politică în alegerile prezidenţiale din 2014. Preşedintele a fost "trup şi suflet" alături de candidatul PMP Elena Udrea, cea care a pornit de la a-i fi consilier, cu argumentul că este "o persoană care arată bine" printre figurile acre de la Cotroceni. În timp,. epitetele au crescut ca forţă şi semnificaţie, ajungându-se la "cinstită", "bună pentru România", "un om inteligent, care nu face compromisuri politice", "un om pragmatic şi extrem de loial", "hotărâtă şi cu o rezistenţă incredibilă şi fizică pentru a umbla prin ţară şi la atacuri", "singura care a avut curaj să se bată cu bărbaţi" şi care nu vrea să rămână dependentă de ei.

Traian Băsescu a fost preşedintele suspendat de două ori din funcţie, care a reuşit să întoarcă în favoarea sa miza acestor suspendări, deşi contextul politic îi era total nefavorabil. Astfel, o caracteristică inedită a mandatelor lui Traian Băsescu este că a fost preşedintele reconfirmat în funcţie de patru ori, dacă luăm în calcul şi cele două suspendări , din 2007 şi 2012.

Nici relaţia cu Parlamentul nu a fost una calmă, de-a lungul celor două mandate. El a intrat în conflict cu Legislativul încă de la suspendarea din 2007. A cerut, prin referendum naţional, ca Parlamentul să aibă maxim 300 de membri şi o singură Cameră şi a ajuns, în ultimul an de mandat, în 2014, să nu fie trecut pe lista invitaţilor la aniversarea a 150 de ani de activitate a Senatului, condus acum de fostul său rival Călin Popescu Tăriceanu.

Citeşte şi: FOCUS: Băsescu şi Justiţia, cinci ani de dispute în numele independenţei şi al luptei anticorupţie

Traian Băsescu a fost preşedintele care a instaurat în România percepţia că şeful statului "taie pensii şi salarii". Asumarea şi anunţarea de la tribuna de la Cotroceni, în 2009, a măsurilor de austeritate ale Guvernului Boc, în plină criză economică europeană, a atras asupra sa un val de antipatie. Astfel, preşedintele care dădea mesaje în piaţa publică, cu ocazia trecerii în noul an, în primii ani de mandat, a ajuns la o scădere accentuată de popularitate în rândul conaţionalilor, începând cu 2009.

După ani de la anunţarea acestor măsuri de austeritate, şi acum, o mare parte a românilor consideră că Traian Băsescu este cel care a tăiat pensii, salarii şi a disponibilizat mii de angajaţi din sistemul de stat. Paradoxal, chiar şi premierul de la acea vreme, care şi-a pus semnătura pe aceste măsuri, Emil Boc, s-a reabilitat în faţa electoratului, prin câştigarea alegerilor locale la Cluj-Napoca.

Traian Băsescu a fost preşedintele României care s-a bucurat de cea mai vizibilă susţinere din partea Statelor Unite ale Americii, deşi îşi termină mandatul fără a putea bifa o mare realizare: ridicarea vizelor de călătorie pentru America.

Citeşte şi: ANALIZĂ: Politica externă în era Băsescu - opţiune pro occidentală clară şi deteriorare a relaţiei cu Rusia

În timpul mandatelor sale, Summit-ul NATO de la Bucureşti din 2008, unde au participat 3.000 de oficiali din 49 de ţări, 26 state membre NATO şi alte 23 semnatare ale Parteneriatului pentru Pace, rămâne cea mai reprezentantivă acţiune politică internatională a ţării noastre. La Bucureşti au venit, cu acest prilej, preşedintele SUA George W Bush, secretarul de stat Condoleezza Rice, secretarul american al Apărării Robert Gates, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, premierul birtanic premierul Gordon Brown, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, premierul Italian Romano Prodi şi premierul Spaniei, José Luis Rodríguez Zapatero, secretarul general al NATO Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon.

În cei zece ani de mandat, Traian Băsescu nu a ezitat să îşi expună punctul de vedere şi viziunea politică, atât la Consiliul European, dar şi în cadrul NATO.

În România a fost începută amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu, un mare success din perspectiva securităţii ţării noastre, în contextul conflictului din Ucraina.

Cu toate acestea, intrarea în spaţiul Schengen nu s-a produs în mandatul lui Traian Băsescu, deşi şeful statului şi-ar fi dorit acest lucru, iar Uniunea Europeană menţine Mecanismul de Monitorizare şi Verificare (MCV), în special în urma derapajelor politice ale majorităţii parlamentare odată cu suspendarea din 2012, dar şi a evenimentelor din 10 decembrie 2013, intitulate "Marţea Neagră", când în Parlament s-au adoptat câteva legi controversate, precum cea a amnistierii unor infracţiuni şi graţierii unor pedepse.

Băsescu a fost preşedintele al cărui proiect personal a fost unirea Republicii Moldova cu România.

Citeşte şi: FOCUS: Politica externă în timpul lui Băsescu – parcurs constant, presărat cu declaraţii şoc

Pe 27 noiembrie 2013, preşedintele anunţa că următorul proiect de ţară pentru România este ”întregirea ţării”, menţionând că este convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci România va fi pregătită. "Un popor, când are ocazia să fie împreună, nu va renunţa. Nu mizez pe oameni politici, toată acţiunea mea legată de Republica Moldova a fost legată de ideea că poate ne vom uni, ştiu că nu e momentul acum, dar (...) acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face", a spus preşedintele.

În urma reacţiilor externe dar şi ale celor de la Chişinău, şeful statului a revenit şi a precizat că unirea este un proiect de durată, iar ţara noastră susţine necondiţionat integrarea europeană a Republicii Moldova. În plus, a promis că ultima vizită externă pe care o va face, în calitate de preşedinte, va fi la Chişinău, unde va cere şi cetăţenia moldoveană, dar nu a mai ajuns să pună în practică această promisiune.

Citeşte şi: FOCUS: Băsescu a avut cinci ani de confruntări cu jurnaliştii şi cu patronii de presă

Traian Băsescu a fost preşedintele care a consacrat sloganuri celebre: ”Să trăiţi bine”, ”De ce le e frică, nu scapă”, "Adriane, nici nu ştii, cât de mic începi să fii”, dar şi expresii care au stârnit controverse şi au devenit uzuale: ”Marea Neagră, lac rusesc”,”soluţia imorală”, cu referire la Partidul Umanist din România, condus în 2005 de Dan Voiculescu.

Nici politicienii nu au scăpat. Pe Ion Iliescu l-a numit "bătrânul edec", pe Victor Ponta, "Pisicuţ" şi "Dottore", cu referire la plagiat, iar în ceea ce-l priveşte pe Viorel Hrebenciuc, a preluat cu vizibilă plăcere expresia "şobolan rozaliu”. Despre Tudor Chiuariu, ajuns ministru al Justiţiei în 2007 spunea că este "un tânăr mafiot obraznic". Şi alţi politicieni au intrat în vizorul lui Traian Băsescu. Liderul PC, Dan Voiculescu a rămas cu numele ”Felix Motanul”, în timp ce ministrul Eugen Teodorovici de la Ministerul Fondurilor Europene a fost denumit "discotecarul" şi "dandy", iar Călin Popescu Tăriceanu, primul premier numit de el în funcţie, în 2005, a devenit, în 2014, în declaraţiile preşedintelui, "inimă zburdalnică".

Au rămas în memoria colectivă admonestările "găozar", "păsărică", "ţigancă împuţită", adresate de şeful statului unor ziarişti, în timpul primului mandat.

De altfel, relaţia sa cu presa a involuat, de-a lungul timpului. Preşedintelele care, la începutul primului mandat, mergea în deplasări cu presa, vorbea cu jurnaliştii în avion, după reuniunile internaţionale şi vizitele oficiale, sau la o cafea, după cumpărăturile devenite „o tradiţie” în zi de scrutin, a ajuns la finalul mandatului să aibă săptămâni întregi de tăcere şi deplasări din ce în ce mai rare.

În ultimele luni de mandat nu a mai acceptat nici măcar întrebările la finalul conferinţelor de presă, care s-au transformat în declaraţii de presă. A rămas însă ceva. Acel „Bună ziua. Ce faceţi? Cu ce vă mai ocupaţi?” cu care preşedintele îi întâmpina de fiecare dată pe ziarişti, la acţiunile publice, însoţit de binecunoscutul „hăhăit”.

Constanta mandatelor sale, însă, a fost războiul cu clasa politică. În 2008, compara clasa politică, într-un interviu, cu "zoaiele de pe geam". "Ştiţi cum arată clasa politică acum? Vă spun sentimentul meu şi să nu vă gândiţi că aş viza doar vechi politicieni transferaţi din regimul anterior. Uneori ai senzaţia că e ca o zoaie pe un geam. Geamul casei ăsteia care e România, când dai să te uiţi, e plin de zoaie”, spunea atunci Băsescu.

Traian Băsescu s-a implicat în toate acţiunile de criză care au apărut în timpul mandatelor sale. O creştere puternică în sondaje a fost înregistrată după criza ostaticilor, în care Băsescu şi-a asumat rolul principal într-o situaţie cu care autorităţile române nu se mai confruntaseră. Aceasta nu a însemnat că, după fuga lui Omar Hayssam, preşedintele - jucător nu a fost identificat ca fiind "profesorul" invocat de sirianul fugar în convorbirile telefonice, implicarea şefului statului în acest caz căpătând cu totul alte conotaţii.

A făcut vizite la inundaţiile din 2005 şi 2008, care au lovit România, unde s-a făcut simpatic punând pariuri cu ţăranii şi a promis unei femei că îi va boteza copilul care urma să se nască, dacă va fi băiat. Situaţia a fost fundamental diferită la inundaţiile din 2010, când s-a certat cu ţăranii care îi reproşau că a tăiat salariile şi pensiile. În plus, le-a reproşat sătenilor că statul le-a dat materiale dar nu şi-au construit case. "Nu mai sta să ceri toată ziua, agricultura nu are zilieri. La muncă", îi spunea preşedintele unui ţăran din Săuceşti.

A fost pus să jure, în confruntarea finală cu Mircea Geoană, în 2009, că nu a lovit copilul care apărea în imaginile din campania electorală. Răspunsul său a fost:” Nu am lovit copilul nici în plex cu pumnul, nici în faţă cu pumnul”. După decizia Institutului de Expertiză, care preciza că înregistrarea video nu e autentică, a ieşit şi în lacrimi şi a transmis celebrul: ”Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!”.

Şi-a luat un "adio" urât de la partidul care îl adusese de două ori în fotoliul de la Cotroceni, în 2013, după ce Vasile Blaga a câştigat şefia formaţiunii, învingând-o pe Elena Udrea, şi a făcut-o într-un mod caracteristic, printr-un mesaj video postat pe pagina de Facebook. "Adio PD, adio PDL! Noi azi ne-am despărţit definitiv. Luati-vă drumul vostru, iar eu îl am pe al meu", spunea Băsescu în mesaj, emoţionat, făcând cu mâna gestul de rămas bun către cei care îi fuseseră alături, care îl supranumiseră "Zeus" şi care îi aduseseră două mandate de preşedinte al României.

În perioada ultimului său mandat, a intrat în vorbirea curentă termenul ”băsist”, eticheta prin care au fost definiţi apropiaţii şi adepţii lui. În campania pentru prezidenţiale din 2014 spunea despre actuala majoritate : ”Oamenii aceştia, de când sunt împreună, nu au propagat decât ură. Au împărţit ţara în băsişti şi în electorat bun. Eu îi chem pe băsişti să vină dumunică la vot, să le dea o lecţie”.

Şi relaţia preşedintelui cu diverse personalităţi s-a schimbat de-a lungul timpului. Şi-a început primul mandat având aproape liderii principali ai PDL şi PNL, Vasile Blaga, Emil Boc, Theodor Stolojan, Călin Popescu Tăriceanu, iar după zece ani, doar cu Emil Boc mai păstrează o relaţie de apropiere. Consilieri precum Andrei Pleşu, Renate Weber, Sebastian Lăzăroiu, purtătorii de cuvânt Adriana Săftoiu, Valeriu Turcan, Theodor Stolojan, au plecat de lângă preşedinte, în diferite etape ale mandatelor sale.

Preşedintele Traian Băsescu este primul şef de stat care a condamnat oficial comunismul şi a înfiinţat o comisie prezidenţială care s-a ocupat de analiza dictaturii comuniste în România. A început , încă din primul mandat, transferul dosarelor Securităţii către CNSAS, deşi el însuşi era atacat pe tema apartenenţei la fosta Securitate.

Punctele sale vulnerabile au fost scandalurile legate de cumpărarea casei din strada Mihăileanu, dosarul de la Securitate, Vânzarea Flotei, modul în care fiica cea mare a dobândit un penthouse în cartierul lui Puiu Popoviciu, alegerea fiicei celei mici ca parlamentar, achiziţionarea terenului de la Nana, dar şi relaţia cu Elena Udrea, toate scandalurile în care aceasta a fost implicată ajungând prin ricoşeu şi la preşedinte.

Ultimul şi cel mai răsunător este scandalul legat de aocierea fratelui său, Mircea Băsescu cu Clanul Bercea, care a dus la arestarea şi cercetarea acestuia pentru trafic de influenţă, dublate de suspiciunea că o parte din banii daţi de interlopi au ajuns la preşedintele Băsescu.

Rupt de partidul care i-a adus de două ori funcţia de şef al statului, PDL, Băsescu a preferat ca la alegerile prezidenţiale din 2014 să îşi susţină propriul candidat, Elena Udrea, şi noul partid, PMP despre care spunea că este continuatorul viziunii sale politice. În turul doi al campaniei a dat un mesaj dur, anti-Ponta, dar nu l-a susţinut pe candidatul dreptei, Klaus Iohannis. Motivul era că PNL şi Klaus Iohannis au iniţiat, alături de social-democraţi, suspendarea sa din funcţie, în 2012.

PSD a pierdut, cu Victor Ponta, alegerile prezidenţiale, astfel că la Palatul Cotroceni va ajunge un preşedinte de dreapta, retezând astfel din elanul de câştigător al stângii. Aceasta, spunea şeful statului, este moştenirea sa, la finalul celor zece ani de mandat.

”Las moştenire o ţară care are opţiuni de dreapta”, afirma Traian Băsescu, în faţa Curţii Constituţionale în ziua în care se valida mandatul noului preşedinte Klaus Iohannis, după votul din 16 noiembrie.

Traian Băsescu este, la final de mandat, un bunic fericit. Are o nepoată de un an, de la fiica sa, Elena, şi un nepot de câteva luni, de la fiica cea mare, Ioana, iar în curând, la începutul lui 2015, va deveni din nou bunic, Elena urmând să nască un băieţel. Promisiunea lui Traian Băsescu era că va petrece mai mult timp cu nepoţii săi, deşi mărturisea cu sinceritate că soţia sa se ocupă cel mai bine de copii.

După zece ani în fruntea ţării, Traian Băsescu părăseşte cea mai înaltă funcţie în stat cu imaginea unui preşedinte într-adevăr activ, puternic, dar mai puţin imparţial, un preşedinte care a fost acuzat de oponenţii politici că a adus dezbinare, că a încălcat Constituţia, un preşedinte care va rămâne în istorie ca ”preşedintele-jucător”, cu luminile şi umbrele sale.

Ce îi rezervă viitorul celui care a stat zece ani la Palatul Cotroceni? O spunea chiar el, în campania pentru prezidenţiale: ”După încheierea mandatului voi deveni membru PMP şi intenţia e să construiesc un partid nou. Am mai dat această motivaţie că partidele vechi care au funcţionat din 1990 pănă acum sunt toate compromise. Trebuie o construcţie nouă şi trebuie analizată posibilitatea de a aduce oameni noi, în aşa fel încât în 2016 românii să aibă o alternativa curată”.

Citeşte şi: FOCUS:Preşedintele Băsescu, familia şi mogulii

Citeşte şi: FOCUS: Politica externă în timpul lui Băsescu – parcurs constant, presărat cu declaraţii şoc

Citeşte şi: FOCUS: Băsescu şi Guvernul – cinci ani de dispută ineficientă

Citeşte şi: FOCUS:Băsescu şi Parlamentul – viziuni diferite, război total

Citeşte şi: FOCUS: Băsescu şi Justiţia, cinci ani de dispute în numele independenţei şi al luptei anticorupţie