Andreea Paul (PDL): FMI a cerut măsuri compensatorii la reducerea CAS. Guvernul nu a pregătit nimic

"În discuţia cu FMI s-a spus cu subiect şi predicat că ţinta pe care delegaţia o urmăreşte este un deficit bugetar de 2,2% în acest an. Încasările foarte slabe din primele patru luni ale acestui an reclamă ori măsuri compensatorii prin taxe noi, ori tăieri suplimentare de cheltuieli bugetare. Guvernul nu este pregătit pentru a susţine cu măsuri compensatorii sau cu tăieri de cheltuieli promiunile pe care le-au făcut în zona diminuării CAS cu cinci puncte procentuale", a spus Andreea Paul, după întrevederea dintre delegaţia FMI şi parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanţe.

Potrivit Andreei Paul, reprezentanţii FMI, BM şi CE nu au garantat implementarea măsurilor promise de Guvern, inclusiv reducerea CAS, pentru că cer explicit măsuri compensatorii, care înseamnă tăieri noi de cheltuieli sau taxe noi.

"Guvernul nu s-a pregătit cu astfel de decizii, cel puţin până în prezent. Delegaţia FMI, BM şi CE a cerut cu subiect şi predicat măsuri compensatorii. PSD nu a înaintat soluţii compensatorii. Guvernul e nepregătit pentru a-şi onora promisiunile făcute public", a spus Andreea Paul.

Ea a susţinut că spaţiul fiscal pe care "troica" l-a asigurat Guvernului Ponta pentru absorbţia banilor europeni nu a fost folosit şi că sumele intrate de la UE în primele patru luni în bugetul public au scăzut cu 18%.

Totodată, Andreea Paul a precizat că în cadrul discuţiilor nu s-a anunţat nicio altă măsură legată de menţinerea TVA, având în vedere că TVA la pâine a fost redusă temporar la 9%.

"Nu avem concluziile legate de impactul acestei măsuri şi dacă ea va fi continuată sau nu. Nu se ştie", a spus Andreea Paul.

Ea a mai arătat că încasările au fost mult mai mici decât s-a prognozat şi că reforma ANAF a eşuat.

"Şi-au asumat şi reprezentanţii FMI această realitate. Evaziunea e în floare, iar încasările sunt mult mai slabe", a menţionat Andreea Paul.

nstituţiile financiare internaţionale nu au o problemă cu măsura reducerii CAS, şi-au însuşit-o 100%, ceea ce se va discuta cu Ministerul de Finanţe fiind legat de măsurile care să asigure sustenabilitatea adoptării reducerii CAS, a declarat, marţi, vicepreşedintele Comisiei de buget din Cameră.

"Reprezentanţii FMI şi CE au spus că şi-au însuşit deja faptul că această măsură este necesară în România, singura problemă ce urmează a fi clarificată e legată de sustenabilitatea implementării sale. În cursul misiunii se va insista foarte mult pe modul în care urmează să fie realizate veniturile bugetare şi dacă există garanţia că prin reducerea încasărilor la bugetul de asigurări sociale prin această măsură de reducere a fiscalităţii nu se creează un gol de nesuportat", a precizat vicepreşedintele Comisiei de Buget-Finanţe din Cameră, Viorel Ştefan, după întrevederea dintre delegaţia FMI şi parlamentarii din Comisiile de Buget-Finanţe reunite.

El a precizat că din punctul de vedere al necesităţii implementării reducerii CAS şi al efectului asupra mediului de afaceri există consens cu instituţiile internaţionale şi că subiectul privind modul în care va fi susţinută în execuţia bugetară această măsură este un subiect deschis asupra căruia se va afla poziţia FMI la finalul misiunii sale în România.

Viorel Ştefan a precizat că prezentarea făcută de către reprezentanţii FMI a fost una pozitivă, care apreciază corespunzător progresele pe care le-a făcut România în materie de creştere economică, de atractivitate pentru pieţele financiare, creştere a investiţiilor străine directe, cursul puternic al leului, ratele de dobânzi scăzute.

"Acestea toate la un loc sunt indici că în România lucrurile, din punct de vedere economic, merg spre bine", a mai spus Viorel Ştefan.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional este prezentă, începând de luni, la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

Misiunea va analiza în principal execuţia bugetară din primele cinci luni ale anului, precum şi perspectivele privind creşterea economică şi încasările la bugetul de stat.

La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima şi a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziţia statului două tranşe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST).

Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST), a anunţat FMI printr-un comunicat.

Consilul Director al FMI a aprobat o cerere a autorităţilor române pentru adăugarea unei evaluări în funcţie de situaţia la sfârşitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată (Articolul IV) şi cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului.

Guvernul estimează scăderea inflaţiei în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul ţintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază şi a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se menţină între 1-1,5% din PIB în 2014.

Totodată, se estimează un deficitu bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spaţiu pentru o cofinanţare mai mare a fondurilor UE şi pentru susţinerea investiţiilor generatoare de creştere.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI şi Uniunea Europeană, din care nu intenţionează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat faţă de FMI să analizeze, în acest an, eficienţa măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine şi produse de panificaţie la 9%, şi să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenţie trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare şi evaluare a proprietăţilor, introducând principiul destinaţiei proprietăţii. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului şi gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.

Guvernul notează de asemenea în scrisoare că va "încerca" să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuţiilor sociale, într-o manieră "neutră din punct de vedere bugetar", cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.