Legile pentru înfiinţarea Fondului Suveran şi a Băncii de Dezvoltare, în Parlament/ PSD cere dezbaterea proiectelor în procedură de urgenţă

Proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. (FSDI), prevede că instituţia este deţinută “în întregime, pe toată durata sa de funcţionare, de către statul român”, drepturile şi obligaţiile izvorâte din calitatea de acţionar unic al FSDI fiind exercitate, în numele statului român, de către Ministerul Finanţelor Publice.

“FSDI funcţionează ca un fond de investiţii alternativ, administrat intern în conformitate cu prevederile Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative”, ASF fiind însărcinată să emită reglementări specifice pentru activitatea FSDI.

Potrivit sursei citate, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Operaţiunile FSDI sunt finanţate din: venituri obţinute din dividente încasate de la societăţile la care deţine acţiuni, venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi, operaţiuni cu instrumente financiare proprii, venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni şi din alte surse prevăzute de lege.

FSDI va fi administrat în sistem dualist de către un consiliu de supraveghere şi un directorat, în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, se arată proiectul depus de parlamentarii PSD şi ALDE.

Consiliul de supraveghere este format din 9 membri, „desemnaţi pe baza a cel puţin” următoarelor criterii de selecţie: expertiză în domeniul financiar-bancar necesară îndeplinirii responsabilităţilor specifice FSDI, experienţă în administrarea de societăţi, integritate profesională, bună reputaţie, cunoştinţe, aptitudini şi experienţă adecvate complexităţii activităţii specifice FSDI, atât individual cât şi la nivel colectiv, după o procedură proprie de selecţie transparentă, care va fi propusă de acţionar şi înaintată spre aprobare, prin hotărâre, Parlamentului României.

FSDI este exceptat de la aplicarea prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă.

Numirea primilor membri ai Consiliului de supraveghere se face de cele două Camere ale Parlamentului, la propunerea acţionarului, pentru o perioadă de cel mult 18 luni, având ca mandat numirea directorilor şi organizarea activităţii FSDI.

Preşedintele Consiliului de Supreveghere va prezenta anual Parlamentului, până cel târziu la finalul lunii septembrie un raport de activitate asupra gestiunii economico-financiară şi investiţionale a FSDI, precum şi stadiul îndeplinirii fiecărui indicator de performanţă în parte.

Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii ar urma să fie format din aport în natură reprezentat de pachetele de acţiuni prevăzute în aneza 1 precum şi aport în numerar în valoare de 9.000.000.000 lei.

Iniţiatorii susţin, în expunerea de motive, că „FSDI îşi propune ca obiectiv direct susţinerea dezvoltării economice prin investiţii în sectoarele competitive, care antrenează un efect de miltiplicare în economie, în urma atragerii de capital şi surse din piaţa financiară”.

Program de guvernare 2017-2020 aprobat de Parlament prevede implementarea unei strategii economice naţionale de dezvoltare pe termen mediu şi lung, inclusiv prin crearea unor noi instrumente de investiţii,care să conducă la dezvoltarea economiei româneşti şi să ofere o alternativă de finanţare a proiectelor de investiţii în domeni precum infrastructură, energie, agricultură, sănătate, dar şi alte domenii, spun iniţiatorii proiectului de lege.

„Crearea unui fond suveran de investiţii reprezintă o măsură necesară de stimulare economică prin care, în urma tragerii de capital din piaţa financiară internă şi internaţională, vor putea fi constituite surse de finanţare pentru proiecte de investiţi profitabile şi sustenabile ce vor antrena un efect d emultiplicare în economie, conducând la dezvoltare în paralel cu creşterea veniturilor bugetare”, se arată în expunerea de motive.

Înfiinţarea FDSI va avea impact asupra veniturilor bugetului de stat începând cu 2018 în sensul reducerii veniturilor bugetului de stat cu valoarea dividentelor încasate de FSDI în contul acţiunilor transferate în portofoliul FSDI, precizează iniţiatorii.

Parlamentarii PSD-ALDE spun că „această influenţă va fi recuperată în anii următori primului an de funcţionare prin încasarea dividentelor pe care PSDI le va plăti statului, în calitate de acţionar unic”.

Cheltuielile cu taxele şi tarifele necesare înfiinţării FSDI se vor suporta din bugetul de stat, prin bugetul MFP-Acţiuni Generale, estimându-se un impact de aproximativ 100 mii lei pentru aceste cheltuieli pentru anu 2017, potrivit expunerii de motive.

PSD-ALDE au depus, în Parlament şi Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României - S.A.

Proiectul de lege prevede că "BRD - S.A. (Banca) este o entitate juridică autonomă şi independentă capabilă să încheie orice tip de contracte în scopul îndeplinirii atribuţiilor sale, poate participa la achiziţi publice şi poate deţine sau înstrăina orice bunuri în acord cu obiectul său de activitate".

Obiectivul Băncii este de a sprijini anteprenoriatul şi dezvoltarea socio-economică a României prin promovarea investiţiilor şi asigurarea finanţării, prin derularea de servicii financiare şi de consultanţă, şi prin emiterea de titluri de valoare şi strângerea de fonduri sau de capital în scopul susţinerii acestor servicii, se arată în proiectul de lege.

Banca ar urma să acorde "o atenţie deosebită" nevoilor IMM, prin măsurile de Ajutor de stat (în conformitate cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare sau prin măsuri de finanţare, în conformitate cu Regulamentul de minimis) şi marilor proiecte de infrastructură.

Banca de Dezvoltare a României va putea acorda împrumuturi directe cu condiţia să nu excludă finanţarea viabilă din partea băncilor comerciale, a investitorilor privaţi şi a altor intermediari financiari privaţi.

De asemenea, poate să ofere finanţare în condiţiile pieţei şi să obţină rentabilitate echivalentă cu cea obţinută pe piaţă pe repere comparabile, cu condiţia ca, în desfăşurarea unei astfel de activităţi nesusţinute prin ajutor de stat, să nu concureze cu furnizorii comerciali, ci „să remedieze deficitul sau eşecurile infrastructurii financiare”.

Banca nu poate să preia depozite de la consumatori privaţi, prevede proiectul de lege.

Instituţia ar urma să fie condusă de un Consiliu de administraţie format din 7 membru: preşedinte şi patru directori, persoane cu înaltă competeţă în sectorul economic, financiar şi bancar, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice; doi directori independenţi, din sectorul non-guvernamental, numiţi de Ministrul Finanţelor Publice, la recomandarea Consiliului de Dezvoltare Economică şi Socială şi care nu fac parte din acesta.

Mandatul preşedintelui va avea o durată de 6 ani.

Iniţiatorii susţin în expunerea de motive, că „pe fondul unei lipse acute de finanţare extra-bugetară, se impune necesitatea înfiinţării unei instituţii a cărei activitate să constea în realizarea deopotrivă pentru persoane fizice şi juridice legal constituite, de finanţări, cofinanţări, refinanţări, garantări sau alte operaţiuni bancare, asigurări şi reasigurări destinate să asigure dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea autorităţilor de interes public, dezvoltarea regională, susţinerea activităţilor de cercetare-dezvoltare, protecţia mediului înconjurător şi susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijloci în concordanţă cu politica asumată prin programul de guvernare”, Banca urmând să fie „un catalizator de dezvoltare a economiei româneşti”.

PSD şi ALDE susţin că abordarea este „consistentă cu viziunea europeană şi urmează principiile noii arhitecturi a sistemului financiar european”.

Caracterul de urgenţă solicitat de către iniţiatori se justifică în contextul existenţei unui risc major al pierderii unor finanţări nerambursable cauzate de lipsa de cofinanţare, se precizează în expunerea de motive.

„Impactul financiar asupra bugetului de stat consta în asigurarea capitalui de stat iniţial în cuantum de 1.000.000.000 de lei”, potrivit sursei citate.

PSD a solicitat Parlamentului să dezbată şi să adopte cele două proiecte de lege în procedură de urgenţă.

Proiectele de lege au fost depuse la Senat, Camera Deputaţilor fiind for decizional.

Premierul Mihai Tudose declara în luna iulie că Fondul Suveran de Investitii nu va fi adoptat prin ordonanţă de urgenţă, ci va ajunge în dezbatere în Parlament, afirmând este "un lucru mult prea important".

Citeşte şi: Liberalii au avut întâlniri cu oficiali ai Departamentului de Stat al SUA şi cu Ted Cruz, fost candidat la preşedinţie

Citeşte şi: Ministrului pentru Mediul de Afaceri: Schimburile comerciale România-Egipt vor ajunge la un miliard de dolari pe termen scurt

Citeşte şi: Edilul din Copşa Mică, cere a venit pe jos până în Capitală, a primit de la Guvern un răspuns neterminat | DOCUMENT

Citeşte şi: Lia Olguţa Vasilescu: PSD nu i-a propus lui Moisă să fie premier. De ce nu face grup partiduleţul lui Ponta?

Citeşte şi: Varujan Vosganian: Titlul moţiunii de cenzură ne aduce aminte de recuzita nazistă şi rasială/ S-a crezut că MCV va intimida. Raportul nu trebuie să oprească legile Justiţiei

Citeşte şi: COMENTARIU | Pentru esticii care n-au înţeles până acum: proiectul UE este de fapt unul de dreptate socială

Citeşte şi: Viorica Dăncilă, liderul Grupului PSD din Parlamentul European: Modul în care Sorin Moisă a demisionat, nu este colegial. Cioloş, zero fonduri UE

Citeşte şi: Ioan Mircea Paşcu (PSD): Demisia lui Moisa, inevitabilă. Era mai apropiat de Cioloş. PSD a dus ţara în UE şi NATO

Citeşte şi: Raportul MCV, subiect de discuţie al ministrului Justiţie cu ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos