Premierul şi ministrul Finanţelor îşi vor asuma bugetul prin declaraţie scrisă

Prevederile sunt incluse în proiectului legii responsabilităţii fiscale, aprobat, marţi, de Guvern şi obţinut de MEDIAFAX.

Conform documentului, până la data de 30 mai a fiecărui an, Guvernul va trebuie să prezinte Parlamentului o strategie fiscal-bugetară pentru următorii trei ani, împreună cu declaraţia de răspundere, iar în termen de o lună Parlamentul va aproba limitele privind soldul total şi cheltuielile de personal obligatorii pentru următorii doi ani.

Strategia fiscală guvernamentală va include atât priorităţile în materie de cheltuieli şi argumentarea acestora în detaliu, cât şi o explicaţie a modului în care Executivul intenţionează să îşi îmbunătăţească politica faţă de mediul de afaceri.

La începutul mandatului unui nou guvern, acesta va anunţa dacă prin programul său se încadrează în ultima strategie fiscală aprobată de Parlament sau trebuie să elaboreze un nou document.

În termen de 45 zile de la publicarea legii bugetului de stat, Ministerul Finanţelor va publica un program anual de colectare a veniturilor, cu măsuri avute în vedere pentru combaterea evaziunii fiscale, şi programarea trimestrială a cheltuielilor bugetare, iar la 55 zile după publicarea bugetului va prezenta o prognoză anuală a veniturilor estimate să fie colectate la bugetele locale şi bugetele instituţiilor autofinanţate.

Până la sfârşitul lunilor aprilie, iulie şi octombrie ale fiecărui an, Guvernul va prezenta o evaluare a execuţiei bugetare trimestriale, precum şi măsuri de reducere de cheltuieli sau îmbunătăţore a colectării veniturilor în cazul unor derapaje de la ţintele stabilite.

Până la finalul lunii iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor va publica pe site-ul propriu un raport semestrial privind situaţia economică şi bugetară, inclusiv cu justificări pentru eventuale nerealizări. Un raport similar va fi prezentat şi de Guvern cu cel puţin 60 zile înaintea organizării alegerilor parlamentare.

Cu 60 zile înaintea alegerilor generale, liderii partidelor politice pot solicita premierului sau Consiliului Fiscal să calculeze impactul financiar al politicilor propuse şi anunţate public, date care trebuie prezentate în maximum o lună.

Documentul mai relevă că în cazul propunerilor de introducere a unor măsuri care conduc la majorarea cheltuielilor bugetare, iniţiatorii vor fi obligaţi să prezinte o estimare a impactului financiar, precum şi sursele de acoperire pentru anul de aplicare, dar şi pentru următorii trei ani, precum şi o declaraţie care să ateste că majorarea de cheltuieli este compatibilă cu bugetul anual.

Astfel de acte normative pot fi adoptate numai după aprobarea măsurilor compensatorii, iar prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare economice nu va fi permisă, se arată în document.

Impactul financiar va fi evaluat de Ministerul Finanţelor, care poate solicita opinia Consiliului Fiscal. Ministerul va avea autoritatea de a respinge toate propunerile de buget prezentate de ordonatorii principali dacă acestea nu corespund instrucţiunilor bugetare, iar dacă aceştia nu modifică propunerea de buget într-un anumit interval, ministerul este abilitat, după negocieri sub medierea primului-ministru, să ajusteze unilateral propunerea de buget, pentru a fi inclusă în bugetul anual.

"Încălcarea prevederilor legii de către membrii Guvernului atrage răspunderea politică solidară sau individuală conform Constituţiei şi a Legii răspunderii ministeriale", se arată în proiectul legii responsabilităţii fiscale.

Premierul Emil Boc a cerut, marţi, Parlamentului ca legea responsabilităţii fiscale să fie dezbătută în regim de urgenţă.

Adoptarea legii reprezintă o condiţie asumată de autorităţile române în negocierile cu FMI şi Comisia Europeană.