Titus Corlăţean: Dacă textul de negociere pe buget e inacceptabil, trebuie să spunem, inclusiv prin veto

MAE a transmis, sâmbătă, printr-un comunicat, o serie de precizări referitoare la declaraţiile publice pe tema utilizării dreptului de veto în contextul negocierilor din Consiliul European pe tema exerciţiului financiar 2014-2020.

Ministerul menţionează că, potrivit Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie însă agreate, într-o prima faza, la nivelul instituţiei UE care stabileşte liniile de orientare generale ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE). Modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Această modalitate de adoptare presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunând practic de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual.

MAE precizează că, în cazul în care interesele politice şi economice majore ale unui Stat Membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opţiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens şi implicit amânarea luării unei decizii pe subiectul respectiv pentru o altă reuniune a Consiliului European.

"În istoria Consiliilor Europene au fost astfel de situaţii. Chiar negocierile cu privire la cadrele financiare multianuale anterioare au cunoscut astfel de momente. Astfel, acordul asupra actualului cadru financiar multianual (2007-2013) a fost obţinut la Consiliul European din decembrie 2005, în condiţiile în care primele negocieri la nivelul Consiliului European din iunie 2005 au eşuat, pe fondul blocajului generat de opoziţia clară a unor state membre, nefiind posibilă obţinerea consensului Statelor Membre asupra pachetului de compromis propus la momentul respectiv de Preşedinţia rotativă. Deci opţiunea există şi a fost folosită de statele membre, la nivelul Consiliului European, când au considerat că interesele lor majore nu sunt reflectate de pachetul de negociere", a spus ministrul Titus Corlăţean, potrivit comunicatului.

Citeşte şi: Băsescu: De la anunţul de ieri privind veto, şefii de stat s-au băgat sub birouri. Sunt în alertă

Acesta a arătat că obiectivele României în aceste negocieri sunt cunoscute şi clare, iar interesele sale privind politica de coeziune şi politica agricolă comună "trebuie ferm şi vocal protejate şi susţinute" în cadrul negocierilor.

"Dacă textul de negociere este unul inacceptabil, aşa cum este cazul cu propunerea existentă la acest moment, trebuie să spunem acest lucru partenerilor noştri, inclusiv sub aspectul opţiunii pe care o avem, respectiv de a ne opune. Interesele României au fost cel mai bine reflectate până acum de propunerile Comisiei şi ale Parlamentului European", a menţionat Corlăţean.

Ministrul de Externe a mai spus că poziţia României nu este una izolată. "Sunt şi alte state membre care ne împărtăşesc punctul de vedere, atât în ceea ce priveşte politica de coeziune, cât şi politica agricolă comună. Acest lucru a fost reflectat şi de ultima reuniune de la Bruxelles a Grupului Prietenii Coeziunii", a afirmat el.

"Este evident că aşteptările societăţii româneşti faţă de înaltul oficial care va reprezenta România la Consiliul European sunt de a promova fără echivoc şi cât se poate de ferm interesele României, iar acesta înseamnă inclusiv utilizarea dreptului de veto", a subliniat Titus Corlăţean, conform comunicatului.

Citeşte şi: Renate Weber despre uzul dreptului de veto: România să-şi construiască o poziţie care să nu fie singulară

Premierul Victor Ponta a declarat joi că, în întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu, i-a prezentat acestuia discuţiile avute până în prezent de Guvern privind bugetul comunitar 2014-2020, insistând asupra faptului că nu poate fi acceptată propunerea recent prezentată de preşedintele Consiliului, Herman Van Rompuy, care implică scăderi de fonduri atât pentru politica agricolă comună, cât şi pentru politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, defavorabile României, de stabilire a alocaţiilor. Ponta a subliniat că acestea reprezintă "obiective fundamentale pentru România" şi că Guvernul consideră necesară inclusiv folosirea dreptului de veto al României dacă rezultatul negocierilor va fi conform cu propunerea lui Van Rompuy.

"Ţinând cont de aceste două obiective fundamentale, din punctul de vedere al României, al Guvernului României, propunerea recent prezentată de către preşedintele Van Rompuy, care presupune scăderi atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune şi introducerea unor criterii noi, evident defavorabile României, este o propunere inacceptabilă şi am prezentat preşedintelui României poziţia guvernului, de a manifesta în cadrul Consiliului şi în toate negocierile, această opoziţie fermă şi nenegociabilă a României, invocând inclusiv folosirea dreptului de veto al României în cazul în care propunerea prezentată de către preşedintele Van Rompuy ar constitui finalul negocierilor", a declarat premierul Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, ironic, că, de la anunţul privind posibilitatea utilizării dreptului de veto de către România la Consiliul European, toţi liderii statelor contributoare "s-au băgat sub birouri", menţionând că "nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles".

"De la anunţul de ieri, toate statele contributoare, şefii lor de stat s-au băgat sub birouri, sunt într-o alertă că România pune veto. Cred că sesizaţi ironia. Nu poţi să mergi în halul acesta la Bruxelles. Şi eu sunt pregătit să utilizez dreptul de veto, dacă se încalcă Tratatul. De opt ani, nu am văzut niciun stat depunând, făcând un veto în Consiliul European, atunci când nu s-a încălcat Tratatul. Nu am văzut. În rest, misiunea liderilor europeni este să stea acolo până găsesc soluţii. V-aş aduce aminte negocierea bugetului 2007-2013 la care am participat, a durat trei zile şi două nopţi în care, până la urmă, România a obţinut un buget pe care nu reuşeşte să îl cheltuiască. Deci, nu te poţi duce la donatori şi să spui: «doamna Merkel, dacă nu-mi dai atât, eu îţi trântesc un veto de nici nu mai pleci de la Berlin». E ridicol! Deci veto-ul se utilizează şi eu sunt un adept al utilizării lui în situaţia în care se încalcă Tratatul", a spus Băsescu.

Cine te reprezintă? Află totul despre politicienii aflaţi în funcţii publice!