INTERVIU | Expertul în sănătate publică Ioana Stăncel: Odată cu încălzirea globală, ne putem aştepta la epidemii de boli tropicale

Ideile principale:

• Epidemia va avea o incidenţa şi o prevalenţa mare dar vor fi puţine persoane care vor dezvoltă formele cele mai severe (...) Nu există un mecanism de imunitate specifică
• Va dura până când personalul care foloseşte termoscanerele va învăţa să le folosească în mod corect
• Odată cu încălzirea globală ne putem aştepta oricând la epidemii de boli tropicale
• Nu cred că s-a speriat România mult prea tare, cred că există o lipsa de comunicare şi o lipsa de cultură medicală
• Ar trebui să existe un singur comunicator care în fiecare zi să dea o analiză a situaţiei

Redăm interviul:

MEDIAFAX: V-aş propune pentru început să vorbim despre profilul acestei epidemii, pentru că toată lumea vrea să afle informaţii suplimentare.

Dr. Ioana Stăncel: Profilul acestei epidemii, din datele pe care le avem până acum, arată că, probabil, va avea o incidenţa şi o prevalenţa mare, adică multe persoane vor fi infectate dar că în dezvoltarea ei vor fi puţine persoane care vor dezvoltă formele cele mai severe ale infecţiei respiratorii, respectiv, foarte puţine persoane se estimează că vor avea forme atât de severe încât să ducă la letalitate. Acesta este principalul element epidemiologic al acestei epidemii şi de aceea eu am încredere că în sistemul de sănătate din România, aşa cum este el organizat, nu vom avea situaţii care să pună probleme sau să afecteze societatea mai mult decât orice altă boală respiratorie epidemică sezonieră.

MEDIAFAX: Acest virus dă imunitate?

Dr. Ioana Stăncel: Din datele epidemiologice şi datele ştiinţifice, care au fost publicate pe populaţia din China care a fost infectată, precum şi cele din populaţia cercetată de pe alte continente, s-a observat că nu există un mecanism de imunitate specifică. Respectiv, odată ce persoană este infectată cu virus, organismul nu produce anticorpi specifici pentru acest virus şi aceşti anticorpi nu rămân în organism. Consecinţă este faptul că acea persoană la al doilea contact, dacă sistemul imunitar nu poate să răspundă adecvat, se va infecta din nou şi poate să aibă manifestări clinice din nou.

MEDIAFAX: Ce se ştie referitor la apariţia unui vaccin pentru noul coronavirus?

Dr. Ioana Stăncel: Chiar astăzi citeam în comunicatele internaţionale că există, în stadii avansate de cercetare şi de testare, un vaccin specific şi ne aşteptăm că acesta să apară pe piaţă în următoarele luni. În acelaşi timp, tot în aceste comunicate există elemente de încredere şi optimism pentru viitor că se dezvoltă molecule cu specific antiviral, care să targeteze acest virus, deci va exista un tratament specific. Aici problema este când vor apărea pe piaţă şi costurile pe care le vor avea aceste vaccinuri şi antivirale.

MEDIAFAX: Rămâne că statul să prevadă buget pentru acest tratament pe viitor?

Dr. Ioana Stăncel: Da, bineînţeles, să nu mai fim surprinşi, ar trebui ca de acum să putem planifica aceste costuri şi să poată fi incluse în bugetele de rutină ale instituţiilor cu responsabilităţi în acest domeniu.

MEDIAFAX: În momentul de faţă, se strâng la masă cei care aduc termoscanere, la licitaţii, nu-i aşa. Au spus că le vor alege pe acelea care pot fi aduse cel mai repede, pe cele care sunt şi cele mai ieftine. Putem fi puşi în eroare de datele furnizate de aceste termoscanere?

Dr. Ioana Stăncel: Bineînţeles. Rezultatul oricărui instrument poate fi viciat de utilizare şi cunoaşterea utilizării sale. Probabil că se vor aduce primele termoscanere care vor fi disponibile şi va dura până când personalul care le v-a utiliza va învaţa să le folosească, în mod corect, în aşa fel încât să nu dea erori ale parametrilor măsuraţi. Principiul termoscanării digitale, termometrizării digitale tegumentare, se bazează pe faptul că circulaţia sanguină de sub tegumente are un impact termic şi se măsoară acest impact termic. Depinde foarte mult în ce regiune a corpului se măsoară, de aceea se măsoară în general la tâmple sau ureche, unde pielea este, tegumentul este subţire. Depinde foarte mult vârstă, pentru că sunt termoscanere care sunt reglabile în funcţie de vârstă, pentru că tegumentul se cheratinizează şi se îngroaşă diferit în funcţie de vârstă. Dar nu în ultimul rând, contează şi condiţiile tehnice în care se face măsurarea, pentru că într-un autoturism care a venit din Italia câteva zeci de ore şi este foarte încălzit, impactul termic al mediului poate să vicieze rezultatul, la fel dacă se face noapte în punctul de frontieră sau în afară unui autoturism şi sunt -5 grade, la fel impactul termic va vicia rezultatul.

MEDIAFAX: Consideraţi că autorităţile s-au gândit şi la aceste aspecte atunci când au gândit această licitaţie, modul în care ea se desfăşoară? Cum ar fi trebuit să facem?

Dr. Ioana Stăncel: Cred că licitaţia vizează, pur şi simplu, asigurarea logistică a instrumentelor de măsură. Ulterior, felul în care personalul care le utilizează este instruit, nu cred că face parte din pachetul de licitaţie şi urmează, ca la nivelul instituţiilor care le utilizează, să se facă o procedura de instruire. Sper că acest lucru se va face sau cel puţin atrag atenţia că ar trebui să se facă nişte proceduri de instruire şi, ulterior, de supraveghere, până când personalul care le utilizează este obişnuit şi utilizează de rutină instrumentele.

MEDIAFAX: Ar fi trebuit să le avem până acum?

Dr. Ioana Stăncel: Cred că ar fi trebuit să avem foarte multe până acum. Eu vorbesc despre carantină de sănătate publică din '98. Cred că am epuizat pe toată lumea căreia i-am povestit dar probabil că la nivelul societăţii au existat alte priorităţi. Dar aşa vrea să atrag atenţia că acum ne confruntăm cu acest coronavirus COVID-19, în acelaşi timp ne putem confrunta oricând cu alte epidemii. Odată cu încălzirea globală, cohorta bolilor tropicale se va urca mai sus, noi ne putem aştepta oricând la epidemii de boli tropicale. România a avut un sistem foarte bine pus la punct dar din păcate, din lipsa finanţării considerată inadecvată faţă de numărul mic de cazuri, nu mai este atât de bine dezvoltat. Ar trebui să putem să fim apţi să răspundem unor astfel de provocări.

MEDIAFAX: Ce ne puteţi spune despre acele formulare, pe care cei care vin din zonele de risc sau din zonele de carantină trebuie să le completeze, dar şi cei care nu vin din zone de carantină, este util?

Dr. Ioana Stăncel: Da, eu sunt convinsă în utilitatea acestei metode, atât timp cât este aplicată corect şi datele care se furnizează acolo sunt corect şi cu bună credinţă furnizate şi ulterior sunt prelucrate corect. Este o metodă care se aplică în toată lumea, este o metodă de intervenţie de sănătate publică în carantină dar şi atunci când nu există carantină dar există alte riscuri de boli cu transmitere. Şi cred că este unul dintre instrumentele cele mai ieftine pe care le putem face, în aşa fel încât să facem distincţia între persoanele care sunt considerate a fi fost expuse riscului de a fi infectate şi cele care nu sunt infectate.

MEDIAFAX: S-a speriat România mult prea tare?

Dr. Ioana Stăncel: Nu cred că s-a speriat România mult prea tare. Cred că există o lipsa de comunicare şi există, în acelaşi timp, şi o lipsa de cultură medicală încât să înţelegem ceea ce se întâmplă şi deja s-a produs panică. România a început să răspundă aşa cum răspund şi alte sisteme de sănătate de tip vestic, în sensul identificării unei analize a situaţiei, analiza răspunsului în care să vedem ce trebuie făcut, cine trebuie să facă şi ce resurse avem. Iar acolo unde nu avem resurse să încercăm să acoperim necesarul de resurse. Ceea ce ar trebui să avem în vedere este că între aceste etape şi aceşti actori responsabili, să existe un continum de informaţii şi un continum de responsabilităţi, să nu ne trezim că avem porţiuni care nu sunt acoperite. Nimeni nu face, spre exemplu, componenta socială, nimeni nu face componenta de previzionare bugetară. Şi aici aş vrea să spun, ieri am văzut că s-a dat ordinul privind explicitarea acordării concediilor medicale pentru pacienţii aflaţi în carantină spitalicească dar toate acestea au un impact bugetar pe termen lung. În planificarea bugetară pe anul acesta nu a fost inclus un astfel de fond, fondul de asigurări de sănătate şi va trebui, probabil, avut în vedere la următoarele rectificări bugetare, că aceste concedii vor fi plătite. Mai mult, faptul că persoanele se afla în carantină, persoanele nu contribuie, deci, colectările bugetare vor fi mai reduse la nivel bugetar. Faptul că persoanele sunt în carantină, pot afecta diverse operaţiuni şi circuite economice, care le rândul lor, neproducând plus valoare, nu vor avea contribuţii. Acestea sunt tipurile de analize strategice de tip medical inteligence pe care statul trebuie să le facă, în afară celor pe care componentă de intervenţie de urgenţă sau componentă clinică de intervenţie le fac în mod curent.

Resursa umană specializată este epuizabila, în acest context îl vedem pe domnul profesor Adrian Streinu-Cercel sau pe domnul doctor Raed Arafat, în continuu, aproape şi zi de zi, dacă dânşii ar fi contaminaţi sau dacă dânşii, pe fondul epuizării, ar fi într-o situaţie medicală care să nu le poată permite continuarea implicării la acelaşi nivel, ce facem. În primul rând, ar trebui să avem planuri de contingenţă, să ne planificăm resursele şi să facem în aşa fel încât, explicând foarte mult să nu creăm panică mai mare. Am văzut că atunci când vrem dăm impresia că găsim soluţii, inventăm comitete, comisii, consilii grupuri de lucru. Cred că ar trebui să ne focalizăm mai mult pe aplicarea măsurilor în practică şi separat, partea de comunicare, ar trebui să existe un singur comunicator care în fiecare zi să dea o analiză a situaţiei, să comunica evoluţia din ultimele 24 de ore, atât pe componentă de prevenire, cât şi pe componenta de identificarea a noilor cazuri, cât şi evoluţia cazurilor clinice. Dacă vor există cazuri de letalitate şi separat, pe lângă datele statistice, care pentru populaţie generală pot să nu însemne nimic. Există mici explicaţii privind impactul acestor date şi relevanţă lor faţă de restul morbidităţii, prevalenţei bolilor, pentru că eu sunt convinsă că nu vom avea cazuri care să fie cu letalitate mai mare decât în cazul altor boli contagioase sau cu localitate mai mare decât în cazul altor boli pe care le avem în populaţia generală.