20 decembrie 1989, ZIUA în care România are primul oraş LIBER de comunism. Nicolae Ceauşescu, prima apariţie la TV despre proteste

În fiecare an, pe 20 decembrie, la ora 12.00, sirenele sună la Timişoara. Astfel este marcată ziua în care oraşul a fost declarat liber de comunism.

Mii de muncitori din fabricile timişorene porneau pe 20 decembrie 1989 spre centrul oraşului. Presa românească nu relata în niciun fel evenimentele din vestul ţării. Cu o zi înainte, marţi, se declanşase greva generală la fabrica Elba. Muncitorii de aici au reuşit să deschidă porţile fabricii şi, pe 20 decembrie, şi au pornit spre uzinele din apropiere. Muncitorii de la Solventul, la Electromotor şi de la fabrica de pălării au fost chemaţi în stradă de cei veniţi de la Elba. Când au ieşit şi cei de la UMT (Uzinele Mecanice Timişoara), în centrul oraşului erau deja o sută de mii de protestatari care strigau "Libertate!".

În faţa numărului mare de protestatari, armata este retrasă în cazarme la ora 14.00.

În foaierul Teatrului Naţional din Timişoara ia fiinţă Frontul Democratic Român, primul organism public al Revoluţiei din 1989, şi curând declară oraşul liber de comunism. Protestatarii încep să vorbească din balconul Operei. La ora 15.10, în piaţă se striga "Nu plecăm!".

Protestatarii au fost primiţi la Comitetul Judeţean de Partid de primul ministru al statului comunist, Constantin Dăscălescu.

Ion Savu, angajat al fabricii de detergenţi povestea mai târziu: "Am cerut demisia lui Ceauşescu, a Guvernului, retragerea armatei din oraş, eliberarea celor arestaţi, eliberarea morţilor către familii".

La Lugoj izbucnesc primele proteste şi apar primele victime: două persoane sunt împuşcate mortal în apropierea unei unităţi militare. Cărţile semnate de Ceauşescu sunt arse după ce se sparge vitrina librăriei, iar sediul comitetului de partid din municipiu este abandonat de funcţionari, birourile fiind devastate până când aproximativ 50 de persoane sunt reţinute de forţele de ordine.

Şi arădenii începeau să se adune pe străzi, se vorbeşte despre manifeste care cer solidarizarea cu protestele de la Timişoara şi seara au apărut şi inscripţii anticeauşiste pe mai multe clădiri şi garduri din centrul oraşului.

În seara zilei de 20 decembrie începe să se vorbească şi în Reşiţa despre solidarizare cu timişorenii şi primele proteste vor începe în ziua urmăzoare.

Europa Liberă transmite relatări ale martorilor oculari care vorbesc despre scandările de la Timişoara. Se vorbeşte despre "Jos Ceauşescu! Suntem flămânzi! Haideţi cu noi! Ceauşescu, PCR, libertatea unde e?", dar se aud de pe o înregistrare datată 17 decembrie împuşcături şi strigăte ale protestatarilor.

La întoarcerea din Iran, Nicolae Ceauşescu a apărut la televizor cu un discurs în care a catalogat protestele de la Timişoara drept acţiuni "ale grupurilor antinaţionale, teroriste".

Discursul său vorbea despre "acţiuni cu caracter terorist care au fost organizate şi declanşate în strânsă legătură cu cercuri reacţionare imperialiste, iredentiste, şoviniste şi cu serviciile de spionaj din diferite ţări străine". Pentru Ceauşescu, "scopul acestor acţiuni antinaţionale provocatoare a fost acela de a provoca dezordine în vederea destabilizării situaţiei politice, economice, de a crea condiţiile dezmembrării teritoriale a României, distrugerii independenţei şi suveranităţii patriei noastre socialiste".

Peste noapte, Comitetul PCR ia în considerare organizarea unui miting popular care să demonstreze că Nicolae Ceauşescu încă se mai bucură de susţinerea oamenilor.