Curtea Constituţională: Legiuitorul a lăsat la aprecierea autorităţilor publice aplicarea Legii descentralizării

"O asemenea dispoziţie legală reglementează, în mod implicit, posibilitatea eliminării selective din fondul activ al legislaţiei a unor prevederi legale în vigoare, ceea ce afectează unitatea şi scopul măsurilor de descentralizare promovate, conferindu-le un caracter aleatoriu. În aceste condiţii, destinatarul normei este pus în situaţia de a alege în mod discreţionar dispoziţiile legale incidente în acest domeniu, contrar regulilor de tehnică legislativă, care obligă legiuitorul la reglementarea relaţiilor sociale cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului românesc. Aşadar, Curtea constată o evidentă încălcare a exigenţelor art.1 alin.(5) din Constituţie", arată judecătorii de la Curtea Constituţională (CC), în motivarea hotărârii.

Judecătorii constituţionali mai precizează că, prin modificările aduse articolului 171 din Legea nr. 95/2006, nu se prevede autoritatea competentă să îi numească pe "conducătorii" direcţiilor de sănătate publică. Astfel, textul prevede doar că aceştia sunt numiţi "în condiţiile legii".

"De asemenea, s-a înlăturat termenul de 30 de zile în care directorul coordonator sau directorul coordonator adjunct care se află în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese, era obligat să înlăture motivele de incompatibilitate ori de conflict de interese, care ar fi atras rezilierea de plin drept a contractului de management. Noul act normativ nu prevede sancţiunea aplicabilă 'conducătorilor' direcţiilor de sănătate publică de la data apariţiei conflictului de interese/ incompatibilităţii", mai menţionează magistraţii constituţionali.

Conform motivării CC, chiar dacă aceştia sunt supuşi evaluării conflictelor de interese sau incompatibilităţii potrivit legii, "efectele juridice ale raportului de evaluare de constatare a conflictului de interese / incompatibilităţii sunt imprecis reglementate, în sensul absenţei sancţiunii".

În motivare se mai arată că, având în vedere că Legea descentralizării a fost constatată ca fiind neconstituţională în ansamblul său, procedura parlamentară cu privire la aceasta "a încetat în mod definitiv".

"De aceea, pentru a reglementa din nou în materia descentralizării, Guvernul sau senatorii şi deputaţii, după caz, trebuie să iniţieze un nou proiect, respectiv propunere legislativă în acest sens", se precizează în motivare.

Decizia de declarare a neconstituţionalităţii Legii descentralizării a fost luată cu majoritate de voturi.

Opinie separată au avut judecătorii Augustin Zegrean, Mona Pivniceru şi Daniel Morar, care arată în motivare, printre altele, că legea criticată prevede o serie de măsuri a căror derulare este etapizată pe termene, astfel încât măsurile de aplicare, în sensul construirii cadrului legal necesar de către autorităţile implicate, vor fi ulterioare adoptării bugetului pe anul 2014, respectiv începerii noului exerciţiu bugetar la nivelul Uniunii Europene.

"De altfel, la nivelul Uniunii Europene nu se fac planificări în funcţie de unele sau altele dintre competenţele autorităţilor centrale sau locale ale statelor membre", arată cei trei judecători ai CC.

Curtea Constituţională a decis, în 10 ianuarie, că Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament în luna noiembrie 2013, este neconstituţională, admiţând sesizarea formulată de parlamentarii PDL.

"Cu unanimitate de voturi, admite obiecţia de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate intrinsecă şi constată Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, în ansamblul ei, este neconstituţională", se arăta în decizia Curţii.

Pe de altă parte, judecătorii CC au respins o serie de critici formulate de parlamentarii PDL.

"Cu majoritate de voturi, respinge criticile de neconstituţionalitate extrinsecă a Legii privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică", se mai preciza în minuta Curţii Constituţionale.

PDL a sesizat Curtea Constituţională în privinţa legii descentralizării şi a notificat Camerei Deputaţilor acest demers, a informat formaţiunea politică, în 29 noiembrie 2013.

Sesizarea a fost semnată de 70 de deputaţi democrat-liberali.

"Sesizarea către Curtea Constituţională a României arată că, în opinia semnatarilor, legea privind descentralizarea unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale încalcă dispoziţiile constituţionale din articolul 1 (aliniate 1,3,4 şi 5), articolul 61 (aliniat 1), articolul 102 (aliniat 1), articolele 120-122, articolul 114 şi 136", s-a arătat în comunicatul PDL.

PDL opinează că: "proiectul încalcă articolul care consacră unitatea statului român (...) legea permite transferul de proprietate între unităţile administrativ- teritoriale fără hotărâre de Guvern (...) legea încalcă principiile fundamentale ale descentralizării şi principiile constiuţionale în ce priveşte purtătorii autonomiei locale care sunt consiliile locale şi primarii" şi că procedura angajării răspunderii este neconstituţională.

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe proiectul legii descentralizării în 19 noiembrie 2013.