Dezastrul digitalizării la ANC: site-ul pică frecvent, iar statul îi „jumuleşte” pe etnicii români cu o taxă nouă

Mai multe asociaţii ale românilor din străinătate care au militat împotriva modificărilor, socotite abuzive, la Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 acuză dezastrul digitalizării de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie (ANC) şi, implicit, politica statului român faţă de etnici români din străinătate prin condiţionarea înregistrării dosarelor de cetăţenie de plata unei taxe de 90 lei de persoană.

Proiect de lege constestat de ÎCCJ

După ce Ministrul liberal al Justiţiei, Alina Gorghiu, a încercat modificarea legii cetăţeniei române prin mărirea termenului de acordare de la 5 luni, cum este în prezent, la peste 2 ani de zile, respectiv introducerea obligativităţii cunoaşterii limbii române în baza unui atestat de cunoştinţe lingvistice certificate internaţional la nivel B1 (care costă câteva mii de lei, fiind necesar la depunerea dosarului de cetăţenie, fără a ţine cont de faptul că etnicii români, bărbaţi din Ucraina între 18-60 ani, nu se pot prezenta pentru susţinerea jurământului de credinţă faţă de ţară), sub pretextul asigurării unui „cadru normativ simplu, previzibil şi stabil” - conform comunicatului de presă al Ministerului Justiţiei de la anunţul de modificare a legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a atacat la Curtea Constituţională modificările propuse, termenul de judecată fiind 24.09.2024.

Deşi ÎCCJ a contestat în întregime poiectul de lege privind modificarea Legii nr. 21/1991, Guvernul a nesocotit aceste aspecte şi a emis O.U.G. nr.100/2024 pentru modificarea şi completarea legii cetăţeniei române, publicată în Monitorul Oficial nr. 740/29.07.2024, condiţionând depunerea dosarului de cetăţenie de plata unei taxe de 90 lei de persoană, inclusiv cu privire la minori, respectiv prelevarea imaginii faciale a tuturor solicitanţilor, inclusiv a minorilor şi amprentarea tuturor petenţilor cu vârsta mai mare de 14 ani.

În aceste condiţii, petenţii programaţi să depună dosarele de cetăţenie începând cu 01.09.2024 au fost obligaţi să vină împreună cu copiii minori pentru fotografierea şi amprentarea acestora, însă termenul de 5 zile lucrătoare a fost imposibil pentru obţinerea de paşapoarte biometrice pentru mulţi dintre acestia, unii necesitând şi viza pentru intrarea în România.

Mai mult decât atât, ANC a anunţat că neprezentarea minorilor deja născuţi la data depunerii cererii de cetăţenie de către părinte duce la imposibilitatea completării ulterioare a dosarului părintelui, întrucât prelevarea datelor biometrice se efectuează doar la data depunerii cererii de cetăţenie.

Se stă peste program

Asociaţiile etnicilor români semnalează lipsa de pregătire a ANC pentru implementarea acestei măsuri, în prima zi de aplicare a acesteia, la data de 01.09.2024, toate calculatoarele au funcţionat defectuos, aparatele foto, precum şi cele de amprentare nu funcţionau sau aveau mari intârzieri, petenţii fiind nevoiţi să stea până spre orele 18.30 ca să depună dosarele în condiţiile, în care programul ANC se termina la orele 16.30.

Aceste probleme au persistat şi în zilele următoare, sistemele folosite fiind second-hand – nu merg, unii petenţi fiind nevoiţi să aştepte ore în şir, fiind fotografiaţi chiar şi de 7-8 ori pentru că sistemul dădea erori, inclusiv în ziua de joi, 05.09.2024, ultimii petenţi depunând dosarele la orele 18.30, iar unii aveau bilete de tren sau de avion.

Solicitanţii au stat inclusiv ieri două ore peste program. De asemenea, şi astăzi, 10 septembrie, sistemul da rateuri, fiind pauze şi de o oră la câte un ghişeu.

Deşi ANC programează 280 persoane zilnic pentru depunerea cererilor de redobândire a cetăţeniei române, asociaţiile etnicilor români acuză autoritatea de faptul că sistemul permite ca aceleaşi persoane să se programeze zilnic de mai multe ori, inclusiv programări fictive, fapt care face ca, din cele 280 programări, să se prezinte zilnic circa 100 de persoane.

Taxă achitată la depunerea dosarului

Legat de taxa 90 lei de persoană, nou instituită prin O.U.G. nr. 100/2024, inclusiv aplicabilă minorilor, este o modalitate de a se face bani pe seama etnicilor români, în condiţiile în care legea obligă la achitarea acesteia la depunerea dosarului, şi nu înainte de susţinerea jurământului de credinţă.

În prezent, de la data depunerii dosarului şi până la acordarea cetăţeniei române, termenul de soluţionare este de aproximativ 5 ani, iar de la data emiterii ordinului de cetăţenie şi până la susţinerea jurământului de credinţă nu trebuie să treacă mai mult de un an de zile.

Persoanele cărora le este respinsă solicitarea de cetăţenie au posibilitatea restituirii taxei de 90 lei, însă asta înseamnă un drum până în România pentru a ridica această sumă, în condiţiile în care atât drumul, cât şi o procură costă mai mult de 90 lei.

Astfel, statul, prin această prevedere, nu face decât să încaseze milione de lei de la etnici români, condiţionându-le înregistrarea dosarelor de achitarea taxei de 90 lei.